Acolo unde zarea N-atinge-n veci pamin' Acolo unde nu e Nici limita, nici nor, Zaresc in umbra serii Un joc de nebunie, De patima ciudata, De umbre si fior.
Vad zine-n valuri roze, Si nimfe delicate, Naiade ce se-ngroapa in neguri inspumate ; Sultane-n pietre scumpe, Bacante-n jocuri stranii, Si fauni, demoni, monstri, Cu gesturi vinovate.
Se-nalta limbi aprinse. Sageti incandescente Si serpi, spiralizeaza Prin valuri de porfir
Si se strapunge valul Cu nuduri vagi, lascive, Si se transforma cerul in patimi si delir
incaierari barbare Si voluptati de flacari. Se-nfig dintii de monstri in carnuri de eter. - Ai crede ca acolo E toata nebunia, Ca vechile desfriuri S-au stramutat pe cer
|