| ||||
|
| Poetul zilei | |||||
| |||||
| Poezia de azi | |||||
intalniri de Lucian Blaga Cum s-a facut nu-i bine sa cunoastem. Stim doar ca-n spatii si in vis noi ne-ntalnim mereu aceiasi, mereu sub pomul interzis. Citeste Poezie completa | |||||
| |||||
Madona cu pulpele goale
|
|||
|
Vezi toate poeziile poetului Alexandru Lungu
|
|||
|
|
|||
| in seara aceasta injectata cu alcool revarsata peste oras ca o ploaie de stele ridicata de la bariere ca un decor definitiv pentru cele mai ciudate mascarade, cand sunt sigur ca luna a devenit o vedeta iesita la pensie, in seara aceasta care imi mangaie hainele cu mainile ei cu felinarele strazilor ma voi duce sa admir pe femeia de dincolo de peretele de sticla ma voi duce fredonand melodiile cele mai calde si tulburatoare sa-i privesc ochii fosforescenti, periculosi, parul rupt din apele noptii gura izvor difuz de sange, sa-i sesizez prezenta ca o combustiune prin peretele subtire de sticla prin zidul gros de lumina. E o seara enorma planetara, stelele sunt deasupra capului jos ca niste artificii coborate pentru balul inimii - ochii pustii ai obloanelor ma privesc Ia fel de atent ca altadata, ca intotdeauna dar nu ma mai intereseaza si nu mi-e teama de ei pentru ca e atat de frumos circuitul farurilor strapungand noaptea, pentru ca tramvaiele care duc lumea acasa infloresc in sarmele stelelor buchete violacee si efemere, iar eu alunec pe strazile desfacute peste tot ca niste evantaie ale vietii spre peretele de sticla subtire unde voi admira pe femeia plutind dincolo de zidul gros de lumina ca e meduza prin taceri ca o floare ciudata fluida prin acvariul acela electric. Alunec pe strazi usor ca si cum de cand exist n-as fi visat decat seara aceasta - am uitat ca nu puteam sa sufar serile cu lumina lor tulbure cu insingurarile lor perfide, cu cortegiul lor funest de invitatii la melancolie, sau intr-adevar seara aceasta revarsata peste oras ca o ploaie de stele e construita pentru dragoste pentru dansul frenetic al inimii pentru femeia de dincolo de peretele de sticla care imi va darui prezenta ei ca o combustiune? in seara aceasta injectata cu alcool alunecand pe strazi voi intalni probabil in colt langa Taverna Iluziilor pelerina alba a lui Pierrot care cu aerul lui misterios cu gesturile lui teatrale cu privirea lui trista, enervant de trista ma va opri ca sa-mi sopteasca insinuant la ureche: "ingerii sunt niste excroci, sa te feresti de ei ca de zapada prea alba" (acest Pierrot e un filosof plicticos si mutra Iui e de mult demodata); cand va afla ca merg spre peretele de sticla fluida sa admir pe femeia plutind ca o meduza prin taceri si sa ma incalzesc, sa ma pierd in prezenta ei ca o combustiune umerii pelerinei vor cadea ca un suspin intr-o tristete in plus, iar Pierrot ma va intreba zambind ca o papusa veche "si tu o iubesti pe Colombina?" Eu voi aluneca mai departe pe strazi fredonand melodii imbratisat de bratele felinarelor pana cand fruntea ca un inel de flacari, mi se va lovi zanganind strident, de peretele de sticla electrica, zanganind ca o ultima speranta, ca o prima disperare femeia nu va auzi muzica inedita a acestui gest patetic si va ramane mai departe plutind ca o meduza prin taceri ca o floare ciudata fluida prin acvariul acela electric dincolo de peretele subtire de sticla dincolo de zidul gros de lumina, iar eu voi admira in continuare ochii ciudat de fosforescenti parul rupt din apele noptii gura izvor difuz de sange si picioarele ei expuse ca intr-o revista pariziana si voi ramane langa peretele de sticla electrica dorind prezenta ei ca o combustiune sa ma consume, sa ma oxideze definitiv, gemand dupa mainile ei petale subtiri si albe si voi ameti cu arterele proiectate spre lampa ca niste flori rosii - ea va privi absent aruncandu-si fosforul ochilor in vid fara sa stie, fara sa banuiasca cat de enorma, cat de planetara e noaptea aceasta injectata cu alcool si cat de incendiare sunt arterele proiectate spre lampa. Tarziu pe strazile largi ca o renuntare cand felinarele vor adormi obosite si stelele vor evada iarasi in sus oprindu-se doar in plafonul inalt al cerului ma voi intalni desigur sub conul agonic al unui bec cu fracul elegant al Arlequinului intorcandu-se de la un bal cu ochii sclipind de confetti cu umerii infasurati de muzica - el cerandu-mi o tigara imi va spune gentil agitand un zambet pe buze: "femeia de dincolo de peretele de sticla e Madona cu pulpele goale si costa 500 lei" Si pe strazile largi desfacute ca o dezolare ochii pustii ai obloanelor ma vor spiona obsedant ma vor infricosa in timp ce corul imens al ingerilor va vibra tanguitor chemand dimineata si clamand prelung, duios, sfasietor cantecul Madonei cu pulpele goale |
|||
Pune poezia Madona cu pulpele goale pe pagina ta Adauga link pe pagina web a site-ului tau. Poezii despre:
|
|||
Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
| Mari poeti romani |