LUI EMINESCU
Tot mai citesc maiastra- i carte,
De=i i-o =tiu pe dinafara:
Parca urm`nd =irul de slove,
Ce-a tale g`nduri samanara,
Ma duc tot mai afund cu mintea
In lumile de frumuse i,
Ce-au izvor`t, eterni luceferi,
Din noaptea tristei tale vie i...
Si te-n eleg te simt aproape:
Cu-aceea=i suferin a-n fa a,
Cu ochii g`nditori =i gale=i,
Satul de trudnica- i via a.
A, nu ma mir ca i se dete
O zodie at`t de trista,
Ca, zbuciumat de-at`tea patimi,
R`vne=ti pe cei ce nu exista,
Si ca potop de negre g`nduri
Se str`ng =i i se zbat sub frunte:
Pe veci intuneca ii nouri
Sunt fra ii v`rfului de munte!
O, daca geniul, ce scoase,
Ca din ad`ncul unei mari,
Din fundul inimii zdrobite,
Comoara asta de c`ntari,
Nu te-ar fi ars zv`cnindu- i t`mpla
De flacarile nabu=ite,
Ce- i luminau ale g`ndirii
Impara ii ne armurite,
Si de-ar fi fost lasat prin lume
Sa treci ca orice om de r`nd,
Ce lesne-ai fi pus fr`u durerii
Si razvratitului tau g`nd!
Si c`t de fara de pasare
Ai fi privit atunci la toate
Mizeriile-n cari lumea
Ursita-i pururea sa-noate!
Dar i-a fost dat sa fii deasupra
Acestor inimi seci =i strimte.
Si tu sa-nduri toata durerea
Pe care lumea n-o mai simte.
Sa pl`ngi tu pl`nsul tuturora...
Din zbuciumul eternei lupte.
Sa smulgi fulgeratoare versuri,
Buca i din inima ta rupte...
S-aprinzi in bolta vremii astri
Din zborul tristului tau g`nd...
Vapaie!... Ce-o sa-i pese lumii
Ca tu te mistui lumin`nd?
Autor: Alexandru Vlahuta
Poezia LUI EMINESCU de Alexandru Vlahuta
|
