SONET
C`t ne iubeam, =i cum credeam odata
Ca-i un amor ce nu se va mai st`nge,
Ca tot ce-n g`ndul nostru se rasfr`nge
E-o lume ve=nica =-adevarata!
De multe ori, dorin a de-a te str`nge
La piept, mai calda, mai pasionata,
Imi de=tepta o grija-ntunecata:
C`nd voi muri... =i tu-ncepeai a pl`nge...
Poveste-i azi, =i nici macar nu-i trista,
Caci totul s-a sf`r=it pe nesim ite;
Nici urma din ce-a fost nu mai exista.
Vezi tu, ce de iluzii risipite!
Un semn, o fluturare de batista.
Si ca un val uitarea ne inghite.
Autor: Alexandru Vlahuta
Poezia SONET de Alexandru Vlahuta
|
