ACASÃ
Era un timp cand ma simteam
In trupul meu acasa,
Stiam locul fiecarui lucru
Fereastra in care rasare soarele
Si peretele dinspre nord,
Nu-mi era niciodata urat,
Imi gaseam de dimineata
Pana seara de lucru,
Iar daca plecam undeva
Abia asteptam sa ma-ntorc.
Acum de-atata ordine mi-e sila
Si de stiutulpederost mi-e somn,
Nu mai tin minte cand am fost adusa
In incaperea prea frumoasa pentru mine.
Cautam pe cineva si i-am ramas in loc?
Sau poate-a fost o cursa
In care-s prinsa inca?
Astept de mult si am uitat pe cine...
Oh, mi-e atat de frig in casa asta!
Dac-as pleca acum, ar fi detot.
Autor: Ana Blandiana
Poezia ACASÃ de Ana Blandiana
|
