BALADÃ
N-am alta Ana,
Ma zidesc pe mine,
Dar cine-mi poate spune ca-i destul,
Cand zidul nu se surpa de la sine,
Ci-mpins de-o toana
De buldozer somnambul
Inaintand de-a valma prin cosmar.
Si iar zidesc
Cum as zidi un val,
A doua zi iar,
A treia zi iar,
A patra zi iar,
O manastire pururea lichida
Sortita sa se naruie la mal;
Si iar zidesc,
O, var
Si caramida
Si, fara de prihana,
O faptura
Ca armatura
Visului infam:
N-am alta Ana
Si pe mine chiar
Din ce in ce mai rar
Ma am.
Autor: Ana Blandiana
Poezia BALADÃ de Ana Blandiana
|
