DANS ÎN PLOAIE
Lasati ploaia sa ma imbratiseze
de la tample
pana la glezne,
Iubitii mei, priviti dansul acesta nou, nou, nou,
Noaptea-si ascunde ca pe-o patima vantul
in bezne,
Dansului meu i-e vantul ecou.
De franghiile ploii ma catar, ma leg, ma
apuc
Sa fac legatura-ntre voi si-ntre stele.
Stiu, voi iubiti parul meu grav si nauc,
Voua va plac flacarile tamplelor mele.
Priviti pana o sa vi se atinga privirea de
vant
Bratele mele ca niste fulgere vii, jucause
Ochii mei n-au catat niciodata-n pamant,
Gleznele mele n-au purtat niciodata catuse!
Lasati ploaia sa ma imbratiseze
si destrame-ma vantul,
Iubiti-mi liberul dans fluturat peste voi
Genunchii mei n-au sarutat niciodata pamantul,
Parul meu nu s-a zbatut niciodata-n noroi!
Autor: Ana Blandiana
Poezia DANS ÎN PLOAIE de Ana Blandiana
|
