EXASPERAREA
Exasperarea de-a curge
Spre nimic si spre nimeni,
Cum curge sangele din rana,
Am invatat-o-n lungi istorii
Domesticite de neant,
Acolo unde muntii lumii
Se bat in capete si rauri
De lapte si de miere pier
Zadarnic si exorbitant;
Exasperarea de-a crede
Ca-i ridicol si chin
Sa zgarii vesnicia cu transee,
Sa construiesti pe-un plaur o cupola
Si un destin
Din nazuinti de-a gata;
Exasperarea-n stare sa incheie
Si hazul, si necazul, si balada
Prin
Aceeasi moarte benevola...
Autor: Ana Blandiana
Poezia EXASPERAREA de Ana Blandiana
|
