MOARTE ÎN LUMINÃ

Autentificare

Parola?  Creare album poezii Publicati poeziile online. Ultimele adaugari "Sa-mi spui..." Introspectie in inalt Antiprimavara A fi (actor pe scena vietii) Fara (uni)forma Total autori 184

Tu stii
Cate aluviuni
Lasa in mine apa curgatoare a zilei
Si ce eroica bezna imi trebuie
Sa ma curat de ele
Si cum,
Atunci cand ochii mei abia au uitat
Forma straina a corpurilor
Si nici o raza
Nu le mai tulbura adanca vedere,
Urechile inspaimantate
Incep sa distinga
Scurgerea timpului

Din nou inspre zi.
Impins,
Intunericul primeste contururi,
Se face impur si se misca,
Inaltat din zapada
Cainele asculta ceva,
Paznicul incepe sa-si inchida
Mantaua.
Ajutor, strig
Sperand
Ca ar mai putea cineva
Sa-l opreasca.
Daca
Nu s-ar mai face dimineata?
Intreb sperand
Ca ma mai poate ajuta cineva.
Daca nimic nu s-ar mai clinti?
Daca nu s-ar mai pune in miscare
Imensa roata
Care ma trage pe zi?

Numai de tine atarna asta, tata,
Numai de tine depinde
Ca-n leaganul cald
In care singur m-ai nascut
Sa-mi vii alaturi.
Bratele mele tu mi le-ai facut
Si-n intuneric te gasesc pe tine,
Si rasuflarea mea,
Din rasuflarea ta inmugurita,

Langa clavicula-ti subtire
Numai noaptea o simti,
Si doar din bezna ochii tai ma vad,
Si mi-e atat de bine,
Si ti-e atat de bine.
Iubitul meu, Doamne, tatal si fratele meu,
Nu pravali deasupra mea lumina
Ca sa dispari in albul ei prapad.
Nu-ti fie teama de mine!

Daca nu s-ar mai face dimineata,
Daca alunecosul pisc al noptii
Nu mi-ar fugi mereu de sub picioare,
Cine ar indrazni sa injoseasca
Noptoasele mele izbanzi,
Singuratatea fara tarm in care
Te simt din cand in cand cum vii
Si-apoi te zbati sa te desprinzi?
E pacat, Doamne, ca te-nchid in mine
Ca-ntr-o capcana, ca sa te mangai?

Impotriva ta
Cine-ar indrazni sa-mi vina-n ajutor?
Soarele numai pe tine te-asculta
Si-odata cu soarele
Cresc in jurul meu
Padurile de ochi
Mangaiosi, umili si uzi.
Ajutor, ajutor,

Numai tu le poti porunci sa adoarma,
Numai tu,
Fratele meu intru negasire,
Tu,
Intru cautare mire,
Tu,
Cel ce-ti astupi cu aripa urechile
Sa nu ma auzi.

Nicicand n-am fost mai muritoare
O, spinii tai imi intra-n umar dulci,
Esti prea aproape
Ca sa simt durerea
Cand capul lin pe pieptul meu il culci.
Se face noapte peste calendare,
Te leagan, tata,
In leaganul meu
Si-mi vine sa surad
Cand imi aduc aminte
Ca fiul meu cuminte-i Dumnezeu.
Dar noaptea-l creste si mi-l face frate
Si uita ca mi-e frate in curand,
Langa clavicula-i subtire
Gura mea sfanta respirand
O clipa numai indecisa.
Si apoi
Devii din nou parinte.
Ce spaima dinainte
De-a fi si eu pe lume
Te face sa chemi zorii peste noi?

Cand m-ai nascut
Te-ai bucurat.
Ce nostalgie a puterii tale
De dinainte de-a iubi
Te face
Sa rasucesti lumina-n amandoi?

In jurul meu padurile de ochi,
Locul cainelui desenat pe zapada,
Paznicul dormind in soare undeva.
Din ce in ce mai muritoare,
Ce pacat murmur si nu inteleg
Daca pacatul il plang
Sau speram doar sa vina.
Astept curata noaptea urmatoare
Si urmatoarea moarte in lumina.