Alb, mult alb

Vezi toate poeziile poetului




O, canepa care a fost sa-mbrace
In marmura fosninda toti saracii
Acestui plai! —
Barbatii lui
Pareau o tara de statui.
Si printre ei, cu pas agale, Cu stat de sfinte catedrale, Ale noastre mame si surori Nemuritoare-n albul lor.
De ce-as gasi acum sa tac Aceasta canepa de veac Pe un strabun, ca pe-un catarg, Albind furtunile in larg?
Pan la origini ingropat In toata canepa din sat, Eu am tunat si-am blestemat Un alb mai negru ca un iad.
Ca-n traiul nostru cel canit Atatea lacrimi s-au urzit, Si ca un steag s-a razvratit Camasa mea de om trudit!
O, bolti de panza, ca un cort —
Pe osul nostru, tort in tort,
Din vrednicie mandrul port,
Ca pe-un blestem prin veac sa-l port

Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Alb, mult alb pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.



Poezii despre:

Primavara

Toamna

Iarna

Iubire

Bucurie

Viata

Flori

Boala

Singuratate

Frica

Scoala

vezi mai multe

Politica de confidentialitate



Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani