Vaccin
Academicianului V. Anestiade
Avem la paine. N-avem pace, Si-o nepasare ne consuma... Vazduhul e bolnav
de cancer, Au cancer toti chirurgii lumii.
Ni-i sufletul in compresoare Carbonizat si dus pe targa, Auzi, sa fugi de
la izvoare, Auzi, sa nu te stergi pe lacrimi!
Pe cer cu pacura sa-mpresuri, Pe-aripi, pe vant si pe lumina. Auzi, sa nu
te-atingi de pasari, Auzi, sa te feresti de mine!...
Geologi, atent...
Descanta-l ca un mag la minerale, Pamantul, cand la osie racneste,
Nu-l hurduca, sa nu-l urnesti, fireste, In gheizerele lacrimilor tale.
Apasa-n joc cazmaua ta buiaca, De luturi steaua, sa ne tina-n cumpeni. In piramida
lui de taina scumpa, De lacomie chipul ti-l dezleaga.
Fii donatorul Lui si fa sa-nfloare Plamani de specii, ce-aveau doua inimi.
Sub certurile lumii anonime, Tu nu-l prada si nu-l izbi prea tare.
Bogat de gropi, pamantul nu-i o groapa. El, daca misca, tie-ti tine parte.
Nu-i arunca tarana prea departe, N-o face din pleoape sa ne scape,
Aceasta lacrima, straluminand ca steaua Cine in ea izbeste cu cazmaua?
Autor: Anatol Codru
Poezia Vaccin de Anatol Codru
|
