In noapte copacii par stele de-argint,
Iar florile parca se pierd in uitare.
Pe drum se aude doar fosnet de frunze-
Un sunet ce vine si apoi dispare.
Septembrie soseste cu vise desarte
Si ganduri uitate in infinit.
Aud cum in zare vantul ma cheama
Si iata ca toamna din nou a venit.
Luna imi pare un fir de argint
Ce doruri imprastie-n cale.
Simt cum in loc timpul s-a oprit
Si orice secunda dispare.
Inima-mi este un ocean ratacit,
Iar zambetul o imensa mare.
Septembrie repede iar a sosit,
Croind printre suflete cale.
|