Legea vaselor comunicante

Autentificare

Parola?  Creare album poezii Publicati poeziile online. Ultimele adaugari "Sa-mi spui..." Introspectie in inalt Antiprimavara A fi (actor pe scena vietii) Fara (uni)forma Total autori 184

In orasul supranumit Nevermore
batranii aveau umbrele de sticla
si stelele erau umflate de gaze si clor
Pe-aici in duminicile mai racoroase, ingerii
o plimbau pe Doamna Apocalipsa in lectica
dinspre centr u spre margine
prin toata Valea Plangerii
si inapoi, intocmai cum umbla gandirea
prin dialectica
Doamna Apocalipsa devenise o prezenta familiara,
o salutau
copiii si varstnicii, batranii si femeile
numind-o respectuos dona si frau
in timp ce ea cutreiera strazile, parcurile si aleile
Dar de la o vreme
in turnul primariei
se arata noapte de noapte
ochiul plans al Mariei
si nimeni, nici arhivarii nici pompierii nici cersetorii
nu cunosteau motivul
de ce lucr urile au inceput sa-si arate br usc negativul
copacul devenea un fel de infra-copac
pisica anti-pisica
De sus curgea muzica sfarsitului de veac
din ceasuri vechi cu secunda antica

in ganguri in mansarde in ferestrele din zid
lucra o masina de fabricat vid
o ceata verde se lasa egala
in arbori in pietre in plante
(Doamna Apocalipsa insusise bine la scoala
Legea vaselor comunicante)
Dar pentru ca in acest poem
se simt usoare tente suprarealiste
nimeni nu acorda prea multa importanta
unor intamplari ca acestea,
mai mult sau mai putin triste
In orasul supranumit Never more
cu crini algebrici si miei pascuti de iarba
fiecare cetatean isi vedea linistit de treaba
cultivandu-si cu grija cancerul si cartofii
si ignorand usor iesirea la mare,
Ingerul si filozofii