Vino, copile

Si spune-mi (de vrei sa ma bucuri)
Ce mai fac iarba si floarea de tei,
Cum se mai simte izvor ul, si-n lucr uri
De se mai aud pe-nserat voci de zei.
Eu? M-am schimbat, copile, in lipsa ta.
Ramas la limba stelelor repetent,
Acum din dragostea mea se poate realiza
O pereche de cizme sau un sac de ciment.
Pe cantarul cucului, limba mi-i mai usoara,
Fantana topita-n sete sunt, langa dr um
Dar vino tu, rege peste odinioara,
Si sterge hotarul dintre atunci si acum.
Pune-mi pe cap coronita de papadie
Sa mai pot vorbi fluturi, sa mai traduc flori,
Sa spintec cerul primaverii-n campie
Pe taisul unui sir de cocori.
Sa ma-nsoteasca numai minunile simple
Din care sa-l extrag pe Dumnezeu,
Pulsul materiei sa-mi zvacneasca la tample,
Si intre mine si pasare sa nu stiu care-s eu.
Si pune putina lumina deoparte
Sa-mi inving cu ea tr upul in somn,
Caci numai tu m-ai putea salva de la moarte,
Copile din mine, preacuratule Domn!