Frica poetului
Te iubesc adanc, copila, si de mult
Dar niciodata
N-am lasat un gest sa spuna
Dulcea taina ce ma-mbata.
Tanara, copil aproape,
E mai bine sa nu stii
Ce dureri nenchipuite
Ard iubirile tarzii.
Noaptea insa, cand vointa
Si gandirea aiureaza,
In odaia mea te-aduce
Visul meu si te-ntr upeaza.
Simt cum vii si cum te-apropii,
Tremuri toata si te-apleci;
In privirea mea tot gandul
Si destinul sa-ti ineci.
Apoi mijlocul subtire
Ti-l mladii ca-ntr-o gavota,
Si nu stiu pe pian sau buze
Rataceste-ntaia nota...
De cand visurile astea
Cu betia lor ma-nving,
Fug de tine, mana alba
Chiar ma tem sa ti-o ating.
Si mi-e frica deodata,
In privirea ta cuminte
Sa nu vad, cuprins de groaza,
Ca si tu ti-aduci aminte.
Autor: Cincinat Pavelescu
Poezia Frica poetului de Cincinat Pavelescu
|
