| ||||
|
| Poetul zilei | |||||
| |||||
| Poezia de azi | |||||
Haosul insusi de Elena Stefoi Trece latul prin ultimul anotimp. Aceasta fiara a vorbit, ucide-o sau zboara mai iute. Haosul insusi imi cauta bratele. Citeste Poezie completa | |||||
| |||||
In cautarea termelor romane
|
|||
|
Vezi toate poeziile poetului Dan Laurentiu
|
|||
|
|
|||
| inca de la nasterea mea soare nu a mai rasarit pe cer Si norii goniti de trambita de arama a Ierihonului nu-mi mai trimit nici un mesaj iscalit cu sangele tau o stire din lumea de dincolo printr-o spartura fisura cuminecatura dar iata ca astazi o astazi cand tocmai in camera de alaturi bate ora de bronz o ramai aurita clipa si fa-te eterna la miezul noptii ma indrept spre termele romane drumul meu trece printre ruine luna isi arunca dantela de matase glaciala peste zidurile gata-gata sa se prabuseasca si totusi incremenite pentru totdeauna prin acest decor transcendent care striga eu cobor treptele tocite de vremuri si tu goala pasesti inaintea mea cu trupul de marmura calda aproape fluida un pas doi pasi te opresti fara sa intorci capul astepti sa te ajung si te lipesti cu spatele de mine imi dai din caldura trupului tau sa mai prind puteri fara sa murmuri nici un cuvant departe glasul sumbru al pasarii Minervei vorbeste pentru tine si in numele meu niciodata ! pentru totdeauna ! te desprinzi de mine abia mai respiri si cobori mai departe pe scarile inguste care-ti saruta talpile goale surasuri tacute ale antichitatii la capatul drumului ar trebui sa ne astepte termele romane trupul tau de albastru soptind un abur cald fluid palpaind si cantand o melodie fatala pe care numai eu o aud pluteste ca o himera inaintea mea coborand scarile nu se mai termina tinta si scopul si finalitatea acestei nopti vesnice ruine antice sub lumina lunii o termele romane acum le vom vedea acum nu le vom mai vedea trupul tau gol de marmora alba aproape fluida unduind pe scari coborand inaintea mea cu un pas doi pasi te opresti astepti sa te ajung si te lipesti de mine imi dai caldura trupului tau si ramai incremenita aproape ca o statuie de marmora antica nu mai poti face nici un pas te opresti aici cu mana intinsa spre mine pe scara galbena tocita de vremuri intr-o nisa o zeita de marmora alba privind cu orbitele goale si imobile cum un strain singur intr-un oras pustiu pe jumatate cazut in ruina sub razele reci ale luminii coboara pe treptele-nghetate si galbene in cautarea termelor romane |
|||
Pune poezia In cautarea termelor romane pe pagina ta Adauga link pe pagina web a site-ului tau. Poezii despre:
|
|||
Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
| Mari poeti romani |