Metamorfoza

Vezi toate poeziile poetului



Vroind sa uit, pe-o seara dulce lasasem sa m-adoarma crinii
Si se facea ca fara voie traiam acum o viata noua :
Eram si eu un crin ca dinsii, si-n dezmierdarile luminii
Imi intindeam voios potirul sa prind o lacrima de roua.

Visind, traiam cu ei acuma, si-atit de alb era subt luna,
Incat abia scriam o umbra cind m-alinta sagalnic vintul;
Dar tihna se facuse-n mine si calda inima si buna,
Ca reveneam subt alta forma, sa-mpodobesc si eu pamintul.

Cind far' de veste-o mina pala, miscindu-si umbra pe gramada.
Ca subt imboldul unei forte necunoscute si fatale,
S-a-ntins vrajmasa sa ma fringa - si-acuma, alb ca o zapada,
Muream tihnit, de-a doua oara, in linistea odaii tale.

Muream din nou, dar cind trudita, facindu-ti bratele cununa,
A fost s-adormi zimbind la mine, cu fata calma intre perne,
Eu ca o pulbere de aur m-am ridicat usor subt luna,
In cautarea altei forme desavirsite si eterne.


Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Metamorfoza pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.






Poezii despre:

Primavara

Toamna

Iarna

Iubire

Bucurie

Viata

Flori

Boala

Singuratate

Frica

Scoala

vezi mai multe

Politica de confidentialitate



Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani