BRAHA CAPITANUL

Autentificare

Parola?  Creare album poezii Publicati poeziile online. Ultimele adaugari "Sa-mi spui..." Introspectie in inalt Antiprimavara A fi (actor pe scena vietii) Fara (uni)forma Total autori 184

Noi te lasam, o, patrie, O, tara de suspine! Vom trece viata-n lacrime, instrainati de tine!
Sub greutatea lantului Al nostru brat s-abate; Prin maracini picioarele Se-mladiu sangerate.
Si cand ne las puterile, Cand inima slabeste, Sub lovitura biciului Virtutea noastra creste.
Dar dorurile corpului Uitam cu toti indata Cand umbra dulce-a patriei Prin lacrimi ni s-arata.

Astfel cant moldavii de tatari robiti, Astfel cant pe cale abatuti, zdrobiti, intalnira cete ruse si romane Ce-au scapat din spada hoardelor pagane. Dar moldavii cata robii-a libera... Capu-ostirii ruse le vorbeste-asa:
— "De-ti lovi tatarii dupa cum va place, Are sa se strice noua noastra pace."
— "Cum nu ne vom bate, doamne, cand zarim in robie soate, fiice ce dorim?"
Astfel strig romanii si pe langa dansii Ordele turbate vad trecand cu prinsii. Braha sta, priveste... O femeie trece Cu picioare goale, noata-n huma rece, Cu vesminte rupte, perii revarsati, Bratele sub lanturi, ochii-i lacrimati. Tinerica prinsa catre dansul cata. Striga cu durere, cade lesinata. Braha recunoaste pe sotia sa. isi cheama vitejii, p-al sau cal zbura. Sare peste randuri, farama s-ucide. Rusii nu cuteaza calea-i a inchide. Apoi da navala si farama amar, Pan la cea din urma viata de tatar. Libera toti prinsii si p-a lui consoarta O primeste-n brate; insa, vai! e moarta!...