Din versurile TRISTE: annie

Vezi toate poeziile poetului



Contesa sedea pe un scaun de argint.
Ochii ei
erau albastri.
Am baut sampanie multa.
Contesa a vrut sa plinga.
A poruncit lautarilor sa cinte vesel, caci veselia
lautelor stoarce lacrami. Si la masa de aur au cintat tiganii negri, din
laute rosii.
Strunele straluceau in soare, caci lacrami tremurau
pe ele, ori zimbet.
Si merele coapte din gradina rasuflau ; parcul
verde crinii albi
Si am baut sampanie vreo zece pahare ; si lautele
au inceput sa cinte.
Contesa ofta si eu am cintat : -
Sint feciorul popii de la
Cluj, mama mea
foarte batrina.
Biserica de lemn - punea amara.
Brazda nu fuge 'dupa plug

- doinele triste, caci fetele vin grele acasa,



Si in curtea noastra pling sapte dureri.
Dureri cresc in nucul batrin si el ne vorbeste
de
Iancu, Durere curge din izvor -
Dureri cresc din flori si in munti dureri
se ridica,
Caci durerea a facut morti pe mortii nostri.

Sint feciorul popii de la
Cluj - tata s-a dus
cu furtuna,
Mai departe s-a dus docit moartea.
In biserica de lemn cinta batrine, caci nu creste
griul tinar,
Si in urma plugului cad mereu plugarii.
Pe unul il opreste boala, pe altul femeile rele,
pe altul orasul,
Si-n brazda licaresc lacramile mele.
Oh, durerile, durerile,
Contesa, ma omoara.
Caci sint feciorul popiii de la
Cluj
Contesa,
Contesa, adesea ma mustra ochii tai,
Caci sint atit de frumosi cum hizi numai
plugarii pot fi.
Adesea, cind vad matasa hainelor tale rosii,
Mi-aduc aminte cit de palida e mama.
Contesa,
Contesa, adesea cind va imbratisez
in delir,
Mi-aduc aminte de acei pe care ii resping
suliti
Adesea, cind curge sampania riu pe masa ta,
Mi-aduc aminte de acei ce nu mai au lacrami.
Contesa sedea pe un scaun de argint.
Ochii ei
erau albastri. Insera incepu sa numere stelele.
Stelele frumoase.
Si lautele cintau, cintau
Si un ultim adio venise din soare,
Cazuse pe strune,
Fugi prin sufletul meu, ca o veriga gonita
intr-un cavou,
Oh, si m-a ars raza muritoare de soare. Oh, raza aceea m-a chemat inapoi
I^a mama
In ograda
Sub nucul batrin
Acolo este o banca
Mai traieste
Anicuta ?
Si
Contesa numara stelele : doua, trei, zece

Mai latra dupa corbi dulaul ?
Spune, roza,
ce faceti voi acasa, Ma mai cunoasteti si ma mai iubiti ?
Se-ntinde seara hora-n jurul casei noastre ?
Mai cinta fetele cind moare-o fata mare ?
Mai sint copii ce-azvirl' flori rosii dupa
necunoscuti ?
Contesa porunci sa cinte lautele mai tare. Contesa intelese ca in mine s-a trezit cuvintul
Ce-a adormit in sufletu-mi ucis.
Contesa intelese ca-n mine vrea sa rida mama
Cum numai mama stie sa rida cind sint singur.
Contesa intelese ca in mine si-au trimis chemarea florile, Padurile si stincile si morile,
Si fetele cu flori de busuioc, mosnegii cu toiag
de nunta,
Si soarele ce m-a trezit si m^adormise de atitea ori.
Contesa porunci lautarilor.
Si lautele au inceput
sa tipe,
Caci strunele lor se luptau cu sufletu-mi. Si am ramas invins.
S-a inserat in parc.
Doar scaunul de-argint mai lumina
Contesa
Contesa
Lautele
Lautele



Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Din versurile TRISTE: annie pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.






Poezii despre:

Primavara

Toamna

Iarna

Iubire

Bucurie

Viata

Flori

Boala

Singuratate

Frica

Scoala

vezi mai multe

Politica de confidentialitate



Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani