Note de toamna
In toamna violeta, compozitori celebri
Au aranjat un vast concert...
Pe galbene alei, poetii tristi declama lungi poeme-
E-o toamna, ca intotdeauna, cand totul geme,
Frumos, si inert.
Pe strazi elegante, ca o parere,
Femeia moderna a trecut, si revine;
Tot haosul e-o veselie de eter.
Si, daca se zguduie orasul,
Si creierul ramane pierdut;
Si, daca munca trosneste din brate, din piatra, din fier,-
Multimea anonima se va avea in vedere.
Tot, ce-mi trebuie sa am, pot sa cer.
Parfum... incendiu violet, si becurile-aprinse
Amurgul licareste pe-orasul de vitrine-
Pierdut, ma duc si eu, cu bratele invinse,
Plangand,
Si fredonand,
Gandindu-ma la mine.
Autor: George Bacovia Poezia Note de toamna de George Bacovia
|