Sulamita

Autentificare

Parola?  Creare album poezii Publicati poeziile online. Ultimele adaugari "Sa-mi spui..." Introspectie in inalt Antiprimavara A fi (actor pe scena vietii) Fara (uni)forma Total autori 184

La nucii din livezi m-am dus,
Sa vad ce e prin vale,
Am mers la vii pe deal in sus
Si mi-am facut o cale
Pe campii de catre Damasc
De ce m-am dus eu oare
La locul unde turme pasc ?
Va jur, fete fecioare,
Sa nu cercati voi a trezi
Iubirea-n piept cu sila,
Caci ea de sine va veni !
Cunoasteti voi copila
Sionului ? Cine-i ca ea ?
Frumoasa ca ea, cine ?
Fr umoasa esti, iubita mea,
Nici roza nu-i ca tine !
Vai, las sa te mai vad, caci fierb
Vii, scumpa porumbita,
Sarind pe deal ca pui de cerb,
Jucand a ta cosita
Prin crinii campului, dar las
Sa-ti vad obrajii, draga,
S-aud fer mecator ul glas ;
Sa tremur ziua-ntreaga
Caci te aseaman, roza mea,
Cu roibii de la car ul
Lui Faraon si-am zis : Ca ea

Nici una n-afla har ul !
Oh, cat de drag stii sa zambesti !
Placuta esti ca luna,
Ca soarele curata esti,
Tu singura-a mea una !
Al tau sunt eu, a mea esti tu !
Am optzeci de regine.
Dar nu-mi sunt dragi ca tine, nu !
Vezi, draga, vara vine,
Pe campuri vitele dau flori
Si merele granate
Se nasc, iubito, noi din zori
Vom merge-n vii la sate.
Dar trage-ma de mana, hai,
Cu fuga dupa tine !
La Baal-Hamon, la vii, sa-mi dai
Saruturi, fi-va bine ?
De, beti de multe sar utari,
Ne va umbri smochinul,
Stii tu, c-a tale dezmierdari
Mai dulci sunt decat vinul ?
Intoarce-te sa te privim
La joc intre fecioare !
Voi, fete din Ier usalim,
Va jur pe caprioare,
Sa nu-mi radeti voi draga mea
E neagra Sulamita,
Caci soarele-a privit la ea,
Dar cine-i ca iubita

Lui Solomon ? Frumoasa esti,

Tu blanda porumbita,
Un crin in vai, asa-nfloresti !
Si neagra ta cosita
Ca purpura lui Dumnezeu,
Cum fir de fir s-alege,
Si-n lant facut din parul tau,
Tu sclav ai prins un rege !
Gradina-nchisa esti, izvor
Oprit ca sub pecete,
Priveste-o, tu uimit popor !
E soare intre fete !
Ca un sigil ea mi s-a pus
Pe inima ranita ;
Cu val p-obraz, la spate dus.
Atat e de iubita,
Ea, cea mai scumpa-ntre femei !
Cuvintele-i ca mustul,
Ca palmul e statura ei
Si tr upul ei ca bustul
De fildes in vestmant safir
Din piept pana-n calcaie,
Tu, Sulamito, deal de mir
Si munte de tamaie !
Siragul dintilor tai, des,
Ca turma pascatoare
De oi nesterpe, care ies
Sirag din scaldatoare !
C-un tur n de mar mur oare nu-i

Frumosul gat asemeni ?
Si tatele-ti sunt ca doi pui
De cerb ce se nasc gemeni !
Doi crini sunt buzele si strat
De flori iti e obrazul ;
Si nu sticlesc inviorat
Nici apele din iazul
Lui Hesbon, ca si ochii tai,
Pe fata ta senina
Ei seamana cu por umbei
Pe tarm de apa lina !
O, spune-mi, unde stai in vai
Si unde porti tu tur ma ?
Fugi, draga, fugi de sotii tai,
Caci eu, pandindu-ti ur ma,
Veni-voi catre-miez de zi
Tiptil preste coline,
Acolo unde tu vei fi
As merge pentru tine
Si-n munti cu pantere si-n gropi
Cu lei si pe tot locul !
Oh, da-mi sa beau macar doi stropi
De vin, caci ard ca focul !
Cu ochii m-ai aprins detot ;
Cand gura ta zambeste,
Eu nici sa mai respir nu pot
Si sangele-mi vuieste !
Ai tai frati, in mania lor,
Te-au pus strajer la vie ;

Cei rai cu gandul, din popor,

Ne-au zis intr-o manie :
Ea are rochia pana-n pulpi.
Ce vrea cu el baiata ?
Sunt ambii tineri, dar sunt vulpi !
Veniti sa prindem fata !
De ce asa ? Caci m-ai iubit.
Vigilii de la poarta
Batutu-te-au si te-au ranit
De te-au lasat mai moarta ;
Oh, nu iesi-n Ier usalim,
Caci ei iti rump vestmantul !
Dar ce ne pasa ! Ne iubim
Chiar de-ar pieri pamantul !
Si noaptea eu la voi am mers,
Tu nobila mireasa,
La poarta rugatoru-mi vers
Cerea sa intr-un casa.
Si tu mi-ai zis : M-am dezbracat
Si cum sa ma-mbrac iarasi !
Si-atunci tu toat-ai tremurat.
Mancati si beti, tovarasi,
Ca eu d-acum nu sunt cu voi !
Ma bate noaptea vantul
Si, cum sunt plin de-a noptii ploi,
Imi picura vestmantul,
Si par ul meu de roua-i ud
Voi, patimi, mai dor mi-veti ?
Desteapta-te, tu vant de sud,
Ridica-te, tu crivat !

Eu ard in flacari, ard detot !
Prin mii de mari as trece,
De-as sti ca ele-n parte pot
Iubirea sa-mi inece !
As vinde sceptru si popor
Si-n joc mi-as pune soartea,
Dar bine stiu c-al meu amor
Mai tare-i decat moartea !
Ca iadul, gelozia lui
Atat e de turbata :
De ce nu poti oare sa-ncui
Si-amor ul sub lacata ? !
Veninul dragostei il sug
Si-s bolnav de iubire,
Caci tu m-opresti, d-as vrea sa fug.
Cu-o singura privire !
Fugi tu de mine, fugi, caci eu
Nu pot fugi de tine !
O, dati-mi vin si must sa beu,
Sa-nec durerea-n mine !
Atata farmec d-unde-l ai ?
Tu cea mai draga floare,
Eu tremur cand te vad si vai,
Cand nu te vad ma doare !
Oh, cand va face Dumnezeu
Vapaia sa se stanga
Si stanga mea sub capul tau
Si dreapta sa te stranga ?
Nu mi-ar pasa de m-ar ved
O lume ; sa ma vada !

Oh, dac-ai fi tu sora mea,

Te-as sar uta pe strada.
*
Era-n amurg. Si Solomon
Canta pe Sulamita.
Castelul nalt de pe Sion,
Frumos impodobita
Cetate, stralucea-n amurg
Cu turnuri de metale,
Si s-auzeau domol ce curg
Paraiele din vale.
Sub nuci, sub boltuitul arc
De frunze, sta poetul,
Si-un vant pribegitor in parc
Batea-n fr unzis duetul.
Dormeau toti cei din Israel,
Si noaptea ea venit-a,
Tarziu in noapte insa el
Canta pe Sulamita.