Zece mai

Autentificare

Parola?  Creare album poezii Publicati poeziile online. Ultimele adaugari "Sa-mi spui..." Introspectie in inalt Antiprimavara A fi (actor pe scena vietii) Fara (uni)forma Total autori 184

In ziua cea sf nta si mare
La zece-ale lunii lui mai
Se vede-o ciudat-aratare
Pe-un deal de la Plevna, pe-un plai !
Cnd zorile-ncep sa s-arete
Acolo-n tacutele vai,
Din groapa ies moartele cete,
De-a pururi jelitii flacai.

Ei vin de prin locuri pe care
Ca vechile rani le cunosti,
Pe unde-au stat santuri odata,
Redute, si taberi, si osti.

Striviti si cu m inile rupte
Si galbeni ca-n jalnicul loc
In ziua salbatecei lupte
Cnd bietii pierisera-n foc.
Fac roata, si-o r uga mur mura
Iar Valter si Sontu, si toti
Mai-marii ce-n fr unte cazura
Stau jalnici acolo-ntre soti.
Si stau cum sta omul ce-asculta
Si nici o miscare nu fac ;
Asteapta cu grija si spaima
Un semn de departe si tac.
Deodata ei capul ridica,
Dau chiot si-n zare privesc
Spre tara din care iesira,
Spre scumpul pam nt rom nesc
Si-asculta, caci tunul azi c nta
Departe-n iubitul pam nt,
Puternic ca-n ziua luptarii,
Dar alt fel de c ntec, mai sf nt.

Vi-e teama ca n-o sa mai c nte,
Ca moartea va fuse-nzadar
Dar tara traieste ! Iar tunul
Ce limpede-o spune si rar !
Si-asculta... iar tara-i departe,
Sunt dealuri la mijloc si vai,
Si r ul cel mare-i desparte
De mame pe bietii flacai.
Si moartea cea vesnica-nchise
Pe urma-le tristele-i porti,
Dar moartea lor viata ne dete :
Ferice de-asemenea morti !
Iar ce-or fi soptind ei pe vremea
Ce-asculta c ntarea de tun
Eu nu stiu, caci nimeni nu poate
Pe morti sa-i auda ce spun.
Dar cred ca se roaga, sarmanii :
Noi liberi pe voi v-am facut
Iar Tatal din cer sa va aiba
De-a pur uri sub sf ntul sau scut !