PAPAGALUL

Autentificare

Parola?  Creare album poezii Publicati poeziile online. Ultimele adaugari "Sa-mi spui..." Introspectie in inalt Antiprimavara A fi (actor pe scena vietii) Fara (uni)forma Total autori 184

Un papagal de speta cea mai rara
Traia la niste paiate langa mare...
Il chema musiu Coco.
Si se simtea bine? Oho!
Sporovaia toata ziua,
Bata-l pustia!
In colivia lui cu zorzoane, betele,
Il purtau la circ, prin cafenele,
Iar in zilele de targ, la piata,
Ma rog, trai de paiata!
Cel mai mult ii placea pe plaja,

Intre dune de nisip si mlaja,
Unde se ingana cu pescarusi-de-gheata,
Atat de tristi seara si dimineata!
Noaptea adormea si visa vapoare,
Luna pe catarge ca o banana,
Stoluri de colibri pe tarmuri de mare
Si o coliba de pescar langa Havana...
Intr-o vara, sub umbrele, pe litoral
A aparut un batran general.
Se mutase cu locuinta la mare.
Desi in retragere, tot dornic de viata, miscare.
Venea cu sevaletul si un scaunel.
Prindea talazul, salupa sub penel.
Chiar si brizele sunau din clopotei
Pe panzele lui modeste, cu deditei.
Paiatele l-au indragit pe general.
Tot ii dadeau tarcoale, la o adica.
Si-l instruira pe musiu Coco, fireste,
Sa salute militareste:
Bravo, maestre! Bravisimo! Genial!
Pufnea de ras intregul litoral.
Radea si generalul. Ce sa zica?
Stiti ce crancen e destinul:
Tuna,
Si-n tandari se sfarma seninul,
Vine furtuna!
Au venit paiatele intr-o seara
In vizita la general acasa.
Plecau in turneu peste hotare

Pe cinci luni ori pe sase.
Nu poate gazdui papagalul?
Cu mare placere, a zis generalul.
Alei, ce mai incolo-incoace,
Cine n-are noroc, nu-l are si pace.
Peste o luna si jumatate
A murit generalul pe neasteptate.
Cum sa va spun, ce-i dupa moarte?
S-au grabit mostenitori de departe...
A sosit si tata Marita de la Soroca,
Haia, care inainte vindea vinul cu oca,
O nepoata oachesa, inca vadana,
Cu cosita impletita si cu nuri de Cosanzeana.
A impachetat schiuri, bicicleta, lighene,
Acuarele, schite, portrete, desene,
Policandre, albumuri, straie, perdele,
Telefonul din priza si alte bagatele.
Ce mai ramasese? O uniforma de gala
Si, aha, papagalul.
Cand s-au aratat primele stele,
Cu catrafusele troian adunate,
Tata Marita s-a carat la Cetate.
Musiu Coco tacea.
Nu mai toca.
Tata Marita la treizeci impliniti
Astepta, intre flori, musafirii poftiti.
Era o splendoare Nistrul in luna mai,
Cu bucate pe masa in evantai.

Cand festinul tocmai ajunsese in toi
S-a auzit vocea pasarei de soi...
Au lasat oaspetii cutitul si furculita,
S-au bulucit la draperia din ungher.
O, mister!
Musiu Coco scuturand aripile, zise
Aidoma dupa culise:
Mersi de adio, falca prajita,
Ia spune-mi ceva de hamantu...
Vorbise intamplator sau dinadins?
Tata Marita izbucni in plans...
Mult timp mai pe urma musiu Coco tacea.
Zilele trec, parca trece ata prin margea.
La ce se gandea, la care scantei de memorie,
La cate rampe, farame de glorie?
Intr-o noapte de tuci si de vise,
Cu luna peste varfuri de tise,
Cand tata Marita taman adormise,
O matahala de barbat
(Era chiar hamantu
Sarmantu berbantu)
Agale s-a furisat
In ungher la sufragerie
Si-l scoase pe musiu Coco din colivie.
Sucindu-i capul sugubat,
Ii smulse penele verzi, galbene, albastre
Si ranjind malaiet
Il azvarli la mate pe fereastra.