ALBINA

Autentificare

Parola?  Creare album poezii Publicati poeziile online. Ultimele adaugari "Sa-mi spui..." Introspectie in inalt Antiprimavara A fi (actor pe scena vietii) Fara (uni)forma Total autori 184

„Fericiti cei care pot zbura,
Pe care aerul ii iubeste si-i tine“
Marin Sorescu
Lui Iurie Sadovnic
Ma-ntorc, o, soro, iar la tine
Cu vorbe cat mai pamantesti,
Caci unde nu esti tu nu-i bine,
Nici unde necantata esti.

Cuvine-se-n cuvant de aur
Sa te imbrac si nu-l gasesc.
Nici nu stiu cum sa-ncep mai bine
Pe nimeni eu sa nu jignesc.
Un bob de sare argintie
Esti poate pentru ne.
Ci pentru noi, pe-a zilei paine,
Esti mierea fara pret, esti vis.
Mai trudnic steag si mai cu pace
Nu am vazut si nici mai sfant
Ca steagul roiului tau mare
In pomul tarii fluturand.
Nu lasi lumina diminetii
Sa lucre singura in tei.
Dar nici cutez incepe cantul
Naintea cantecului ei.
Trudesti cat sapte bucuroasa
Si-ti place zborul fara sa
Si nimeni, nimeni nu-i in stare
Aripa-ti a o-ncatusa.
De tine-n suflet si in cuget
Legat la bine si la rau,
As vrea pe drumul cel din urma
Sa ma petreaca roiul tau.
Ce-as mai putea sa spun de tine?
Mi-esti cea mai draga pre pamant,

Ca nu te catari sus la floare,
Ci zbori, de ea chemata bland.
Din vietuirea ta curata
Atatea sunt a le-nvata.
Nu rataceste drum si cinste
Acel ce merge-n urma ta.
Ca Stefan, nestiind sageata
A o trimite lung in zbor,
Eu unde te opresti tu, soro,
Acolo stau sa-nalt sobor.