MAMA IN CAMP

Autentificare

Parola?  Creare album poezii Publicati poeziile online. Ultimele adaugari "Sa-mi spui..." Introspectie in inalt Antiprimavara A fi (actor pe scena vietii) Fara (uni)forma Total autori 184

Peste dealul de-arama
Curge soare-asfintit.
„Odihneste-te, mama,
Pot rosti, in sfarsit.
Mai traieste la mine,
Sfantul grai sa-l ascult.
Albei tale lumine
Inchina-ma-voi mult.“
Ea se sterge cu mana
De sudoare si mit,
Coperind cu tarana
Chipul ei ostenit.
* * *
Se incalzeste cerul, mama,
De la mainile tale,
Se ilumineaza-n adanc,
Isi linisteste

Nemarginirea.
Iata o stea
S-a desprins de vecie
Topindu-si faptura-n neant.
Dar nu de stele
Se pustieste cerul,
Ci de mainile tale
Cazand spre pamant.
Nimic, ah, mai indepartat
Ca cerul,
Ca adancul de sus,
Fara de mainile tale,
Mama!
* * *
Chipul tau, mama,
Ca o mie
De privighetori ranite,
Ochii tai
In care s-au intamplat
Toate
Cate se pot intampla
Pe lume!
Lacrima ta:
Diamant ce taie-n doua
Oglinda zilei.
Nedespartita de cer
Ca apa de uscat,
Locuiesti o casa
Cu doua ferestre:

Una ce da spre viata,
Alta cu fata spre moarte,
La fel de limpezi amandoua.
O, mama,
Spre mine mainile-ti intinde:
Spre cel
Care cu dor te-asteapta,
Si tie apropiindu-ma,
Apropie-ma linistii ce esti.
Acum si-ntotdeauna.