NUMAI ATUNCI

Autentificare

Parola?  Creare album poezii Publicati poeziile online. Ultimele adaugari "Sa-mi spui..." Introspectie in inalt Antiprimavara A fi (actor pe scena vietii) Fara (uni)forma Total autori 184

Silviei si lui Anatol Chiriac
Vine intr-o zi
Somnul
Ca rasuflarea calda

A fiarei care
Ne-adulmeca urmele.
Vine iedera lui
Acoperind crucea
Trupului nostru.
Cat ai muri intr-un cantec
Trece si ziua,
Asfinte soarele.
Doamne,
Si inca mi-e jilava gura
De laptele mamei.
Sarim direct din prima
Taina-a nasterii
In ultima si mai ascunsa.
La mijloc nu se afla decat
Iluzia unui cantec superb.
Vom deveni o trestie
Plina cu melci. Poate ca
Numai atunci
Rosti-vom cantecul ravnit.
Sa canti nemarginirii,
Singuratatii ei
Ce fericire!
* * *
Lui Anatol Ciocanu
Nu este fereastra in casa,
Nu este icoana
La care n-ar fi plans

Ochii tai, mama.
Da, intai este frumoasa mama,
Pe urma femeia.
* * *
Lui Ion Ciocanu
Fericit cel care s-a sters
De steaua din frunte
Ca de scuipatul dracului!
Fericit cel care
Si-a alipit sufletul
De steaua din cer
Ca de focul din vatra!
Fericit cel care a gasit drumul!
* * *
Lui Victor Ciutac
Iti amintesti?
Copii pe valea Prutului,
Ne aplecam bucurosi deasupra
Desimii de buchii rusesti.
„Sunt surorile voastre“,
Asa ne invata minciuna.
Noi nu vedeam atunci
Asemanarea lor
Cu sangerosii ghimpi
Ai sarmii graniceresti.