O aripa de vrabie

Vezi toate poeziile poetului



Patul meu,
Ieronim, cu stalpi negri imprejmuit este
Din greseala m-am culcat in el in noaptea aceea,
incet il trageau zece cai,
Nimeni nu stia incotro ma duceau
Alaturea numai tu plangeai.

Dar eu nu vedeam,
Ieronim, ca tu stai langa mine si plangi,
Muget prelung de fiara mi se parea ca-aud,
Sa vina un om sfant era marea mea ruga
La simpla apropiere a lui
Haita de animale sa fuga.

Si-abia atunci, nu stiu cum s-a-ntamplat,
Ieronim
De mine te-ai apropiat atata de sfasiat incat
Trupul tau din bucati facut abia invia
Ca apa vie sufletul se vedea cum le leaga
Si frica si rusine mi-a fost de moartea mea.

N-am murit,
Ieronim, nici in noaptea aceasta
Dar am plans cat o femeie si cat un barbat la un loc,
O aripa de vrabie este pleoapa mea dreapta
Cineva imi spune ca bate de rau
Si frica mi-e de tot ce ma asteapta.

Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia O aripa de vrabie pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.



Poezii despre:

Primavara

Toamna

Iarna

Iubire

Bucurie

Viata

Flori

Boala

Singuratate

Frica

Scoala

vezi mai multe

Politica de confidentialitate



Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani