Cimitirul la noi e un pogon comun
inconjurat cu gard c!e piatra, sa nu se molipseasca pamintul ramas viu
in libertate.
Crucile de lemn dupa citiva ani
se lasa intr-o parte si mor apoi si ele
de-a bineiea, si vin niste barbati ciudati
pe iepe calatoare si le I ura pentru
focurile lor.
Locul mormintului se sterge -
o iarba sirmoasa se indeasa pretutindeni
ca parul pe capul feciorilor in noptile de iarna ;
Cind e plin cimitirul ochi de la un cap
la celalalt se reia totul de la inceput ;
groapa bunicului meu peste groapa strabunicului meu,
tatal meu peste bunicul meu
si tot asa vechiul primar
peste stravechiul primar - vechiul popa
peste stravechiul popa,
vechiul sat peste strabunul sat.
|