| ||||
|
| Poetul zilei | |||||
| |||||
| Poezia de azi | |||||
Haosul insusi de Elena Stefoi Trece latul prin ultimul anotimp. Aceasta fiara a vorbit, ucide-o sau zboara mai iute. Haosul insusi imi cauta bratele. Citeste Poezie completa | |||||
| |||||
Catre I. duscian
|
|||
|
Vezi toate poeziile poetului Ion Luca Caragiale
|
|||
| Joi 17/30 Ianuarie 1908. Wilmersdorf-Berlin, Hohenzollern-platz 4. | |||
|
|
|||
| Stimate domnule doctor si confrate, Pe cat m-a magulit consideratia ce-mi arati prin scrisoarea d-tale, pe atata fireste trebuie sa-mi para rau ca nu sunt in stare a-ti raspunde spre deplina d-tale satisfacere. D-ta imi ceri mie o prefata la un studiu pedagogic. Sa las ca nu prea stiu ce as putea spune - dar d-ta nu stii pesemne cat sunt de aspre la noi asa numitele granite ale specialitatii. Eu am constatat-o indestul de dureros cu prilejul ne-nsemnatei mele publicatiuni de ocazie «1907». Un eminent barbat politic mi-a tagaduit scurt, fiindca sunt (zice el) «artist», dreptul de a gandi -macar asupra imprejurarilor sociale - aceasta dupa ce el insusi se pronuntase, cativa ani de-a randul in fiecare saptamana, cu absoluta sovaire, asupra tutulor chestiunilor de arta: de pictura, de sculptura, arhitectura, dant, literatura, muzica, teatru scl.; la gramatica elementara ce-i dreptul n-a voit sa gandeasca, lasand-o, probabil ca nefiind chestie estetica, in seama «artistilor». Ce ar zice eminentul meu sau alt ilustru in cazul nostru - cu prefata? - Se pronunta in chestiuni de pedagogie - cine? un «artist»! A! O! scl.! Dar, ca sa vezi d-ta pana unde merge la noi asprimea granitelor de autoritate, trebuie sa abuzez de pacienta d-tale si sa-ti povestesc o mica intamplare absolut veridica. Trepadam acum cativa ani prin antecamerele Senatului, cersind voturi pentru incetatenirea unui cetatean de care sa se fi mandrit o cetate - pentru impamantenirea unui roman israelit. - (A murit zilele trecute1 si sta acuma pe veci impamantenit in pamantul Moldovei, pe care-l iubea atat de mult. Dumnezeu sa-l odihneasca pe bietul meu vechi si bun prietin!) Vorbeam intr-un grup de domni senatori despre meritele si patriotismul prietenului meu; cand un domn senator, care se plimba de colo pana colo, tafnind si aruncandu-mi cautaturi foarte darze si de care, cunoscandu-l destul de bine, nu indrazneam nici sa m-apropii, se apropie el de mine si ma interpeleaza foarte de sus, fara sa ma salute intai: - la-n asculta, c'coane: ce ne tot bati capul cu jadanul aista al matali?! Eu, neputandu-i raspunde cum se cuvenea, caci aveam cu totul alta treaba acolo decat sa dau lectiuni de politeta unui salbatic congestionat, care se vedea bine ca vine de la dejun, i-am raspuns bland, dupa un moment de gandire: - Domnule senator, n-am venit aici sa supar pe cineva; stiu cat de respectuos trebuie sa ma port in aceasta incinta; dar, daca am facut, fara sa gandesc vreo necuviinta, sau daca pur si simplu va supara prezenta mea - iertati-ma, ma retrag. Ceilalti domni senatori au inteles cat de penibila era situatia si unul dintre ei, un boier moldovean, om de inima si bine crescut, a intervenit si, cu un ton destul de aspru, a spus colegului: - Da da-ne pace, bre omule, si cata-ti de treaba! ce te amesteci dumneata nepoftit in vorba noastra? Dar domnul congestionat n-a-nteles si m-a-ndesat cu vorba: - Mai intai, ce e jadanul matali? - Literat, i-am raspuns eu umilit. - Dar cu ce se ocupa? - Cu agricultura. - Undi? - in Moldova. - Apai dumneta ce esti? - Tot literat, zic si mai umilit. - Nu te-ntreb de aiasta De unde esti? - De aici - Nu, bre omule! ce esti? moldovan ori muntean? spuni - Muntean. - Apai, da-ne buna pace, c'coane! Aista-i jadan de-a nostri: ce va amestecati dumilorvoastre, muntenii? Quasi textual. Am citit cateva din articolele d-tale; stiu cata reala valoare au; inteleg cata dreptate ai, cand voiesti s-atragi atentia lumii noastre asupra celui mai important element al scaolei, element la care aproape nimeni nu gandeste astazi; vad si eu, ca si d-ta si ca multi altii desigur, ca ar trebui s-avem si scoala pentru copii, nu numai copii pentru scoala Dar dar cum vrei d-ta sa m-amestec si in pedagogie? S-o mai pat iarasi, spre umilirea mea si spre nenorocul publicatiei d-tale constiincioase, cu cine stie ce pedagog absolut, sau, si mai rau, cu cine stie ce barbat politic? Caci am uitat sa-ti spun dintru inceput, cand ti-am pomenit de asprimea granitelor de autoritate, ca la noi (d-ta ca tanar nu stii inca) o seama de oameni pot trece de ganditori universali, pot adica trece ca suverani granitele aspre pentru comunii muritori -barbati politici. Acestia sunt asa de ganditori si asa de universali, incat chiar specialistilor le pot tagadui competenta in materie. Eu nu sunt nici specialist in pedagogie, nici barbat politic; prin urmare cel mult mi-ar fi permis a spune, in prefata ce-mi faci onoarea a-mi cere, ca admir opera, fiindca autorul respecta gramatica elementara; asta cred ca as putea-o face fara primejdie din partea ilustratiunilor politice si nici din a pedagogilor; dar atata, intelegi d-ta ca si mine, ca n-ar fi de ajuns pentru publicul cititor. Asadar, cartea d-tale, careia-i trebuieste, ca tutulor cartilor, si noroc pe langa valoarea ce i-o cunosc, are nevoie de o prefata semnata de un pedagog absolut, sau, si mai sigur noroc, de un barbat politic - ori n-are nevoie deloc de prefata - si poate asta ar fi mult mai frumos decat orice. Nu! in interesul d-tale mai mult decat in al meu, trebuie sa declin onoarea ce atat de gratios imi propui, si, tocmai pentru asta te rog sa ma consideri ca pe unul dintre cei mai buni si mai devotati prieteni ai d-tale. Raman cu toata stima al d-tale, Caragiale |
|||
Pune poezia Catre I. duscian pe pagina ta Adauga link pe pagina web a site-ului tau. Poezii despre:
|
|||
Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
| Mari poeti romani |