| |||||||||||||||||
|
|||||||||||||||||
MOARTA!...
Balada Danga-langa, suna clopot... O ingroapa pe-o regina Dintr-o nobila tulpina...
Cine vine iute-n tropot? Danga-langa, suna clopot.
La sicriuel se aseaza: “O! mai zi-mi o vorba numa! Ah viata e ca spuma Ce o clip-abia dureaza...” La sicriuel se aseaza.
Ea...sta, muta, nemiscata... El... oplange scrasnitor... E pierdut nebunu-amor! Ochii ei la el nu cata... Easta muta nemiscata.
In castelul cel cernit, Plang si zidurile mute, Se bocesc pietre tacute... E un planset nesfarsit In castelul cel cernit.
Picura din ceara picuri... Plang si jalnicele torte, Ele istovit de forte... Zile! nopti! timp! ce nimicuri! Picura din ceara picuri!
“O! te-ndura, Doamne sfinte! ... Poate-n lume sa traiasca Un viermus clocit in iasca. Si ea nu?... crude parinte! O! te-ndura, Doamne sfinte!”
Un episcop psalmodie Langa capul junei fete Adornat in blonde plete... Ah! ce cruda parodie! Un episcop psalmodie...
“Ah! te blestem, provedinta! Doamne! crud ingrozitor!... Mi-ai rapit al meu amor... Mi-ai distrus a mea credinta: Ah! te blestem, provedinta!
Stinsa-i scumpa ei viata Si nimic n-o mai invie... “Unde-i Dumnezeu?... Sa vie! Sa-l stupesc eu drept in fata: Stinsa-i scumpa ei viata!”
“Vaiet, bocet... inutile! Ea e moarta... Lacrimi multe Moartea nu vrea sa le-asculte: Blestemi in zadar, copile! Vaiet, bocet... inutile!” * Au venit ca s-o ridice... “Ah! mai stati! e prea degraba! Unde-o duceti?” el intreaba. “Locu-i nu mai e aice: Au venit ca s-o ridice!”
“S-o ridice?... nu se poate! (Striga el, nebun, pierdut) Sunt aici!... Voi... n-ati stiut? Piara lumea! piara toate! ... S-o ridice?... nu se poate!
Imi bat joc de Dumnezeu Si nu-l las sa mi-o rapeasca! Dansa trebui sa traiasca! Sa traiasca! da! vreau eu!... Imi bat joc de Dumnezeu!”
“E nebun! prelatul zice, Luand ochii de pe carte; Dati nebunul intr-o parte, Iar pe ea sa mi-o ridice... E nebun!” prelatul zice;
Si groparii o ridica. Eltot plange, plange, plange. Buza-si musca pin la sange, Un cuvant far sa mai zica... Si... groparii o ridica. * Danga-langa, langa-danga!… ...S-a sfarsit! Convoiul pleaca. O! viata!... lume!... Daca Langa-danga, danga-langa... El isivara-n pieptu-i spanga! Autor: Ion Luca Caragiale Poezia MOARTA!... de Ion Luca Caragiale
| |||||||||||||||||
| |||||||||||||||||
| |||||||||||||||||
| | Copyright © poeziile.com | Home | Contact | | |||||||||||||||||