Poeziile.com - Home

  Parola? Creare album poezii
Poetii clasici ai literaturii romane Poezii frumoase pe teme Poeti membri ai clubului poetilor tineri Poeziile mele


 
Poetul zilei
Ion Stratan
(1955 - 2005)

16 Poezii

Poezia de azi

Cornul de aur al baiatului
de Mircea Ivănescu
scena de dimineata — cornul sunand departat,
prin hatisurile albastrii, chemarea la vanatoare — glasul

Citeste Poezie completa
 

 

 

Ghicitori
Povesti
Top 40 poeti
Top autori

 

   
Cautare avansata



































Ion Minulescu biografie completa

Poezii Romante Elegii Cantece






Ion Minulescu
   
  poetul Ion Minulescu  
   
Nastere: 6 ianuarie 1881, București
Deces: 11 aprilie 1944, București

Ion Minulescu a fost un poet și prozator roman, reprezentant important al Simbolismului romanesc. Ion Minulescu este numit director general al artelor in 1922.

Nascut la București, a copilarit la Slatina, de unde este originara mama sa. A urmat școala primara și gimnaziul la Pitești; a facut bacalaureat in 1899 la un pension particular din București, Branza și Arghirescu

Face studiile primare si liceale la Slatina, Pitesti si Bucuresti. Debuteaza inca de pe bancile liceului, din 1897, in revista „Povestea vorbei, sub pseudonimul „Nirvan. Pleaca pentru studii juridice in strainatate, la Paris, pe care le abandoneaza insa, atras fiind de atmosfera specifica boemei pariziene de inceput de secol, ca si de poezia epocii, puternic inclinata spre simbolism. intors in tara in 1904, ocupa functii administrative marunte.



Fruntas al inviorarii lirice romanesti din ultimul patrar de veac, a desfasurat in poezie, proza si teatru o neobosita activitate. Fost director prin delegatie al Teatrului National din Bucuresti, e, astazi, directorul general al Artelor din Ministerul de Culte si Arte.

In 1897, sub pseudominul (I. M.) Nirvan apar primele producții poetice ale lui Ion Minulescu, atunci inca elev la Pitești, in revista Povestea vorbei. In 1898, sub semnatura I. Minulescu-Nirvan, tanarul poet publica in Foaia pentru toți, doi ani mai tarziu poetul pleaca la Paris pentru a studia dreptul. Poeții francezi ii schimba insa dorințele și, captivat de scrierile acestora, uita de studiile sale juridice.

Dupa razboi, in 1922 (22 noiembrie), urca o treapta importanta : director general al artelor ; intre 1931—1937 este „retrogradat inspector general al artelor, pentru a redeveni director in 1937, functie pastrata pina la 31 octombrie 1940, cind este pensionat. In 1926, pentru o scurta perioada (aprilie-noiembrie), este numit director al Teatrului National din Bucuresti.

In 1924 apare romanul Roșu, galben și albastru, unul din marile succese literare ale vremii, dupa ce fusese in prealabil publicat in paginile Vieții romanești. Se reprezinta Omul care trebuie sa moara grotesca tragica in trei acte, publicata mai tarziu, in 1939, sub titlul Ciracul lui Hegesias, iar 6 ani mai tarziu, in 1930, apare volumul Strofe pentru toata lumea. Apare culegerea de nuvele fantastice Cetiți-le noaptea.

„Adevaratul stegar al miscarii simboliste a fost I. Minulescu (n. 1881). Fara a fi ermetic, prin fond, si, mai ales, prin forma, intrucit e o arta de relativa initiere si, oricum, de rafinare estetica, simbolismul nu poate fi popular. I. Minulescu e in situatia paradoxala de a-1 fi facut pe intelesul tuturor si de a-i fi popularizat metodele ; de aici, o banuiala asupra calitatii unei poezii atit de expansive.

De un simbolism mai mult exterior si mecanic, poezia lui I. Minulescu contine, totusi, pe alocuri o gindire muzicala. De la solidaritatea cu precursorii poeziei noi din Romanta marilor disparuti trece la solidaritatea cu soarta intregei omeniri si e zguduita de fiorul „muzical al mortii si al destramarii universale (La poarta celor care dorm).

Dar daca senzatia mortii si a destramarii universale, impinsa pina !a tragic, cere o sensibilitate mai profunda decit e, in genere, sensibilita-tea poetului, gasim, in schimb, la dinsul o neliniste, legata de timp si loc, un instinct de migratie, o dorinta nerationata de orizonturi noi, ce i^au populat poezia cu atitea „tari enigme, cu atitea „galere si „corabii ce pleaca sau sosesc, cu atiti pelerini si berze calatoare, din care, fireste, nu lipseste verbalismul.
Succesul poeziei minulesciene nu vine insa de la fondul ei muzical, ci de la muzicalitatea ei exterioara : ea e cea mai sonora si declamatoare poezie din literatura noastra actuala; de aici, si repedea ei raspindire si in stratele in care poezia nu se scoboara decit pe calea cuvintului rostit.
Revolutia prozodica e mai mult aparenta si tipografica : in genere, versul e solid construit si cu sunet plin. Revolutia lexicala e mult mai reala ; limba cristalina si cu tendinte arhaizante a lui Eminescu, limba rnai mult rurala a lui Cosbuc au fost modernizate. incercarea a aparut la inceput indrazneata si procedeul lesnicios ; in locul arhaismului sumbru, a aparut neologismul sonor si armonios. Dupa un sfert de veac de evolutie, lupta a fost cistigata ; expresia noastra poetica s-a imbogatit cu un mare numar de cuvinte mai susceptibile de a traduce nuantele sensibilitatii noastre. La Minulescu ea e crescuta din fond si are o tonalitate egala ; neologismul raspunde, in genere, unei necesitati si e sustinut prin tot ce-1 inconjoara ; nu tipa ; cind tipa, strindenta lui se armonizeaza in stridenta generala. in procesul de formatie a limbii noastre poetice, putem, deci, privi actiunea poetului ca rodnica. Si cum diferentierile se fac, de obicei, dupa semne exterioare, inovatia neologistica a trecut drept singura nota caracteristica a nouei poezii simboliste.

Este un timp Secretar al Domeniilor Statului din Dobrogea, intre 1914 si 1918 sef al biroului presei Ministerului de Interne; dupa razboiul prim mondial este, cu intermitente, director general al artelor, si pentru o scurta perioada director al Teatrului National din Bucuresti. Frecventeaza mediile literare ale epocii, in care se impune ca prezenta de prim rang. Poezia lui, cultivand un simbolism exterior, cu larga auditie in randul iubitorilor de literatura de orice nivel, ii aduce o larga popularitate. Poet al boemei artistice, cu preferinta pentru gesturile largi, neobisnuite si grandilocvente, el nu „gandeste simbolic, dupa afirmatia criticului literar Dumitru Micu, „ manuieste alegorii, nu simboluri. Fondeaza el insusi reviste sau colaboreaza asiduu la altele, scrie romane, proza autobiografica, satirica si fantastica, teatru, cronici dramatice etc. Este Ofiter al Legiunii de Onoare, membru al P. E. N.-clubului.


Unei inspiratii muzicale, adica de stari sufletesti vagi, neorganizate, trebuia sa-i raspunda si anumite mijloace de expresie ; forma muzicala, adica muzicalitatea exterioara este unul din aceste mijloace esentiale in poezia lui I. Minulescu ; versurile lui nu se insinueaza totusi discret cum cerea arta poetica verleniana. Muzica minulesciana e plina de fanfare, de sonoritati, de metale lovite ; versul e declamator, larg si uneori gol ; el procedeaza prin acumulare de imagini sau numai de cuvinte sonore ; retoric, si-a asigurat si succesul, dar si-a limitat si putinta de a exprima emotiunile adinei. in afara de muzicalitatea exterioara, inspiratia de calitate muzicala are si alte mijloace de expresie ce se pot rezuma la sugestie. Si in procedeele de sugestie poetul ramine ostentativ: prin sunete de trimbite, prin chei aruncate, prin terminologie geografica si istoricii, prin obsesie de numere fatidice, prin cavouri ce se deschid si prin schelete ramase afara, adica prin o serie de elemente pur externe si de valoare mai mult verbala.

Director general al artelor in Ministerul de culte și arte. A condus publicațiile simboliste Revista celorlați și Insula. A debutat cu versuri in Povestirea vorbii. S-a format sub influența succesiva a lui Duiliu Zamfirescu, Alexandru Macedonski, Ștefan Petica și a simboliștilor francezi și belgieni. A mai scris proza, piese de teatru și cronici dramatice.

La 11 aprilie 1944, in urma unui colaps cardiac, poetul moare la Spitalul Brincovenesc din Bucuresti. In 1945 ia fiinta „Asociatia prietenilor lui Ion Minulescu pentru litere si arte, activa pina in 1948. Colectia de arta pastrata in locuinta defunctului a fost declarata de „utilitate publica* in 1950.

Opera

Versuri
Romanțe pentru mai tarziu, Ed. Alacalay, 1908,
De vorba cu mine insumi, București, 1913
Spovedanii, colecția Manuscriptum, 1927
Strofe pentru toata lumea, Ed. Cultura Naționala, 1930
Nu sunt ce par a fi, Ed. Fundațiilor, 1936
Versuri, ediție definitiva ingrijita de autor, 1939

Proza
Casa cu geamurile portocalii, B.P.T., 1908
Maști de bronz și lampioane de porțelan, Ed. Alcalay, 1920
Lulu Popescu, Ed. Alcalay, 1920
Pleaca berzele, Ed. Alcalay, 1920
Roșu, galben și albastru, Ed. Cultura naționala, 1924
Manechinul sentimental, Ed. Cultura naționala, 1926
Corigent la limba romana, Ed. Cultura naționala, 1929
Barbierul regelui Midas, București, 1929
3 și cu Rezeda 4, Ed. Adevarul, 1933
Cetițile noaptea, Ed. Cultura naționala, 1933

Romanta celor trei corabii a aparut in volumul Romante pentru mai tarziu, Bucuresti, Editura Alcalay, 1908.
Ultima ora a aparut in volumul Strofe pentru toata lumea, Bucuresti, Editura Cultura Nationala, 1930.

Aprecieri critice

"Poezia d-lui Minulescu urmeaza aceeasi linie evolutiva ca si civilizatia noastra materiala; ea ne face sa trecem de la itari si caciula la haine nemtesti si joben, de la camasa cu flori la pijama, de la tigara rasucita cu degetele la trabuc, de la tuica de Valeni la lichior si whisky. Istoriceste, meritul unei asemenea literaturi este imens si semnificativ. Procesul ei de inovatie este voluntar, usor epicurian, ca orice satisfactie, inedita, adaptatiunea ei este ostentativa, volubila si deschizatoare de apetit. Nu stiu de ce, ori de cate ori citesc o poema minulesciana () un ton de amabila parodie se impune lecturii; cred ca el este inerent acestei poezii, ea insasi o parodie suculenta a simbolismului francez; este ceva de cuplet voios, de muzica publica in structura, in modulatiile ei, in gradatia efectelor si in ingeniozitatea formulelor ei lirice, ca un apel, o sentinta, sau simplu refren."
(Pompiliu Constantinescu - Figuri literare, Editura
Minerva, Bucuresti, 1989, p. 258).

„Minulescu este un spirit reformator si disociativ, instabil prin programe si temperament. Ceea ce comunica inainte de toate poezia sa este o stare de opozitie, de insurectie permanenta, mesajul ei fiind indeobste negator. () Contestatia lui Minulescu e inainte de toate oportuna. Ea da lovitura de gratie unei realitati deja compromise si fara putere de opozitie. in acelasi timp, miza mica favorizeaza o deosebita mobilitate a schimbarii. Inovand la suprafata, Minulescu se primeneste fara efort si in chip spectaculos. E fidel originalitatii ca atitudine si schimbarii ca etica de creatie, evita sa impuna ceva pentru totdeauna, il sperie lucrurile definitive. Asadar, nici in ceea ce priveste propria poezie nu crede in iubirile vesnice. Deviza prima a artei sale poetice ar putea fi: «Eu stiu c-ai sa ma-nseli chiar maine»".
(Daniel Dimitriu - Introducere in opera lui Ion Minulescu, Editura Minerva, Bucuresti, 1984, p. 238)

"Inteles la adevarata lui valoare, Minulescu este un poet major. in intregimea ei, poezia lui este un univers, daca nu neaparat prin amploarea planului tematic, in orice caz prin cantitatea si calitatea fluxului poetic. Valoarea acestei poezii credem ca sta mai degraba in conditia ei inefabila, in farmecul ei complex, subtil si facil totodata, dar mereu original. () Aceasta poezie, chiar cand nu-si propune sa fie vulgara, este uneori pretabila la vulgarizare si chiar () la o interpretare facila din partea criticii. Limitele ei insa, in totalitate, nu pot fi altele decat impuritatea liniei, abuzurile impotriva gratuitatii, coruperea inefabilului."
(Mircea Tomus - Cincisprezece poeti, EPL, Bucuresti, 1968, p. 111)


Citeste si:

Cronologie - biografie
Menţiuni critice despre ion minulescu



Referate

Poeziile poetului



Biografia lui Ion Minulescu pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.






Poezii despre:
Primavara Toamna Iarna Iubire Bucurie Viata
Flori Boala Singuratate Frica Scoala vezi mai multe

Politica de confidentialitate





Copyright 2019 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani