FETITA DIN FAGADAU
De ce mi-ai promis ca vii
Cu buzele-ti aramii,
Cand stiai c-ai sa ma minti
Cu aceiasi zece dinti
Cu care m-ai sarutat
Cand din “Mosi” ti-am cumparat
Un flacon de “Ton Sourire”
Si-o cutie de rahat
“Hagi Bekir”?...
De ce mi-ai jurat solemn
Pe icoanele de lemn
Si-ai promis lui Dumnezeu
C-ai sa ma iubesti mereu,
Cand tu ne-ai mintit la fel
Si pe mine,
Si pe El?...
De ce taci?
Cum?...
Tu nu stii
Ca fetita mincinoasa
Chiar cand este-asa frumoasa
Si cocheta
Cum esti tu —
Vanzatoare la “Bon Goût” —
Nu mai merita sa fie
Nici dorita,
Nici iubita,
Nici subiect de poezie
Intr-o mica pravalie
Cu mantouri
Si rochite
Scotiene
Si pestrite?
Nu ti-a fost macar rusine,
Cand stiai ca n-ai sa vii,
Sa-mi mananci doua cutii
Cu “praline”,
Alta cu “marons glacées”
Si nu mai stiu inca ce —
Ca tu prea mananci de toate,
Prea ai pofte asortate!...
Aoleo... si vai de mine!...
Ce sa mai fac eu din tine?
Ca de ieri nu te iert,
Ba chiar sa te si blestem,
Ca de tine nu ma tem...
Ce te fac eu nu-i secret —
Te fac “cu ou si otet”
Si, daca-ar fi sa te-ntorci,
Te fac “albie de porci”,
Cum se face-n Fagadau...
Si-apoi rog pe Dumnezeu
Sa te faca si mai rau
Decat ce te facui eu!...
Autor: Ion Minulescu
Poezia FETITA DIN FAGADAU de Ion Minulescu
|
