Papusa automata

Ca Ofelia dementa,
Si razand
Ha, ha, ha, ha!
S-a trantit pe canapea
Langa mine,
Ca o viespe-ntaratata
Pe un tort de ciocolata!
Doamne, Doamne!
Ce rusine!
Dar eu ce puteam sa-i fac?
Sa-i dau branci?
S-o strang de gat?
S-o omor?
Sau sa-i dau pace?
Nu puteam sa fac decat
Sa-nchid ochii
Si sa tac
Ca papusii n-ai ce-i face,
Si papusa daca vrea,
Mori cu zile pentru ea!
Cine esti, papusa mica,
Cu ochi verzi de levantica
Si cu unghii de urzica?
Cine esti, papusa blonda,
Cu prezenta vagabonda
Cand p-aici
Cand pe colea —
Pana si-n odaia mea?
Cine esti

Si ce poftesti?
Vrei odaie cu chirie.
Sau un loc pentru vecie?
Papusica prost crescuta —
Ochi cascati
Si gura muta —
De ce taci si nu vorbesti?
Sau, ca zana din povesti,
Nici tu nu stii cine esti?
Fii cuminte
Si-ntelege
Ca papusa, cand se strica,
S-a sfarsit,
Nu se mai drege
Chiar cand este-o papusica
Cum esti tu —
Papusa mica,
Cu prezenta indecenta,
Ca Ofelia dementa
Fii cuminte
Si-asta-seara,
Nu mai hoinari pe-afara
Ca o biata “pierde-vara“.
Fii cuminte
Si, mai bine,
Stai pe loc, nu mai pleca!
Stai colea,
Pe canapea —

Langa mine
Uite-asa!
Ca papusile-n vitrine
Sau ca sfintele crestine
Cand Cristos le convertea!
Si de mila — ca era,
Biata fata,
Goala toata
Si n-avea nimic pe ea,
Nici macar o pijama —
I-am imprumutat pe-a mea!
Iata vina mea de-aseara —
Mai mult vina literara!
Dar de-aseara, Doamne Sfinte,
Papusica e cuminte!