Randuri pentru brigitta

Cu care, insa, tu —
Cea mai sintetica femeie —
Te vei putea-ncuia, chiar fara voie,
Intr-un poem postum de Edgar Poe —
Al carui nume-adevarat e “Edgar Po”
Ca si cum l-ai citi, numai pana la “o”!
Si tot asa,
An dupa an,
Vom fi la fel
Pana cand, intr-o buna zi,
De ziua ta,
Nu vom mai fi
Decat un simplu-titlu de roman
Eu voi fi poate-acelasi cuc
Din batranescul ceas de nuc,
Ce-ti va canta :
“Brigitta mea,
Azi, octombrie,-i ziua ta!”
Iar tu —
Tu, care-ai fost candva
Brigitta mea —
Ca un portret de Don Francisco de Goya,
Vei sta-n perete nemiscata,
Surazatoare,
Muta
Si fardata
Si-n ziua aceea,
Ziua ta,
Va fi, vai! ziua altora!