 |
|
 |
| Lista completa a autorilor |
| Adaugare poezii | |
|
|
Romanta ultimei seri
| Autentificare | ||||||||||||||
| ||||||||||||||
Pe buzele-mi rosii port si-astazi stigmatul
Dezastrelor mute din ultima seara...
Pe buzele-mi rosii -apusuri de vara-
Port urmele luptei pierduta-n palatul
Eternului Miine
Si fostului Ieri!...
Mi-ai spus intr-o seara ca-i ultima seara!...
Vai!...Ultima seara ce trist se sfirsea...
Te vad parca si-astazi invinsa,
Culcata,
Pe-aceeasi araba si veche sofa,
Cu pleoapele-nchise,
Cu gura-nclestata
si miinile-n cruce ca doua stindarde
Salvate din focul cetatii ce arde!...
Sarmana invinsa de insusi invinsul
Vointelor tale...
Suprema chemare
Ce-si pierde zigzagul in gesturi ce mor...
Lumina nocturna de stea cazatoare...
Pe buzele-mi rosii priveste stigmatul
Dezastrelor mute din ultima seara
Si-asculta-ti a luptei stridenta chitara
Cum plinge,
Si-n urma, cum moare-n palatul
Eternului Miine
Si fostului Ieri!...
Sint glasuri de clopot ce parca te cheama
Si glasuri de streanguri ce scirtiie-n vint...
Un glas de fringhie si-un glas de arama
Se zbat impreuna,
Si doua sentinte
Topite sint parca-ntr-un singur cuvint:
"Amantul te minte"...
"Amanta te minte"...
Si-n viata, acelasi etern Inceput
E doar profanarea acelor Sfirsituri,
Traite
Si-apuse cu cei din trecut!
Autor: Ion Minulescu
Poezia Romanta ultimei seri de Ion Minulescu
 | Comentarii |
 | Adauga comentariu pentru poezie |
