BOCETUL
Fiul meu, copilul meu,
Mlada sufletului meu,
Haide, maica, sa vorbim
La poarta de tintirim,
Caci de-acum nu mai vorbim!
Tu esti, ori e vantu-n spini? -
Bate vant de miazanoapte,
Dragul mamei, zi-mi in soapte.
Bate vant de miazazi,
Zi-i, maicuta, pan-e zi.
Zi-i ca-n vremuri, zi-i mereu,
Fiul meu, copilul meu!
Fiul meu, copilul meu,
Mlada sufletului meu,
Ce drum negru ti-ai ales,
Nici pe deal, si nici pe ses,
Caci, vezi, maica, te-au trimes,
Fara sea si fara cal,
Pe sub ses si pe sub deal!
Pe suierul vantului,
In fundul pamantului,
Si sub paza Sfantului —
Somnul greu sa-l dormi mereu,
Fiul meu, copilul meu!
Fiul meu, copilul meu,
Mlada sufletului meu,
Moartea, moartea rea mai este,
Vine hoata iepureste,
Pune mana jos pe masa
Si ne face larg prin casa,
Pune mana sus pe grinda
Si ne face larg prin tinda,
Pune mana si pe scara
Si ne face larg pe-afara —
Goale sunt poienele,
Impanzite genele,.
Sub pamant e somnul greu,
Fiul meu, copilul meu!
Fiul meu, copilul meu,
Mlada sufletului meu,
Nici o moarte nu-i amara
Ca moartea de primavara,
Pe-nfrunzitul codrului,
Pe cantatul cucului,
Pe iesitul plugului
Cand vin berze albe-n tara
Cu senin de primavara
Si cand randunele zboara!...
Scoala-te din somnul greu.
Fiul meu, copilul meu!
Fiul meu, copilul meu,
Mlada sufletului meu,
Roaga-te la sapatori,
Groapa sa ti-o faca-n flori,
Usa groapei de matasa,
Ca sa vii si pe acasa,
Caci te duci pe alta lume
Unde-i satul fara nume,
Unde nu cunosti pe nime!
Dragul mamei sa vezi bine,
Caci ti-e drumul lung si greu,
Ca si somnul tau de greu,
Fiul meu, copilul meu!
Autor: Ion Pillat
Poezia BOCETUL de Ion Pillat
|
