JARDIN DU LUXEMBOURG
Plutea aromitoare suflarea primaverii
Prin frunzatura-nalta din vechiul Luxemburg;
Era in clipa-n care nu stii sub vraja serii
De vine aurora din nou, sau de-i amurg...
Zburara porumbieii din paltini. In surdina
Soptea tanguitoare Fantana Medicis. —
In cea mai minunata si clasica gradina
Ce-a inflorit vreodata sub cerul larg deschis,
Cand zgomotul cetatii, vuind prelung, ca marea
Ce-si urca-n echinoxuri puternicul talaz,
Rostogolit departe pieri cu departarea,
Se strecura prin ramuri un linistit obraz...
Ne-nvaluia Selene cu farmecul zapezii.
De ce, pe cand o luna de gheata ne privea,
Te-am revazut ca-n clipa iernatica a strazii
Mai aiba ca o nalba prin fluturii de nea?
Si cum treceam alaturi de recile regine,
De ce simtii in suflet al patimei kobold,
In ceasul indoielnic cand nu stii de revine
Iubirea ca o moarte, sau ca un viu imbold?...
Autor: Ion Pillat
Poezia JARDIN DU LUXEMBOURG de Ion Pillat
|
