Poeziile.com - Home

  Parola? Creare album poezii
Poetii clasici ai literaturii romane Poezii frumoase pe teme Poeti membri ai clubului poetilor tineri Poeziile mele


 
Poetul zilei
Ion Stratan
(1955 - 2005)

16 Poezii

Poezia de azi

Cornul de aur al baiatului
de Mircea Ivănescu
scena de dimineata — cornul sunand departat,
prin hatisurile albastrii, chemarea la vanatoare — glasul

Citeste Poezie completa
 

 

 

Ghicitori
Povesti
Top 40 poeti
Top autori

 

   
Cautare avansata



































Ion Stratan biografie completa

Poezii






Ion Stratan
   
  poetul Ion Stratan  
   
Nastere: 1 octombrie 1955, Ploiesti
Deces: 19 octombrie 2005, Ploiești

S-a nascut in Ploiesti la 1 octombrie 1955. Urmeaza scoala (clasele l-XII) la Liceul „AL- loan Cuza din localitate, iar in 1981 este absolvent al Facultatii de Limba si Literatura Romana din cadrul Universitatii Bucuresti. In timpul studiilor (si nu numai) este participant activ, alaturi de colegi de generatie, la (de acum) cunoscutul „Cenaclu de luni condus de criticul literar Nicolae Manolescu.

Debutase in revista „Amfiteatru in 1969 cu Poeme in proza, iar editorial in 1981 cu volumul Iesirea din apa.

Dupa absolvirea facultatii este profesor de literatura romana si bibliotecar la Ploiesti, iar din 1990 este redactor la revista „Contrapunct a Uniunii Scriitorilor. A obtinut mai multe premii pentru poezie; este de asemenea autor de proza, traduceri, eseuri, critica literara si publicistica politica, membru fondator al miscarii „Alianta civica, 1991.



Ion Stratan este considerat indeobste cel mai dificil, cel mai abscons poet al generatiei sale, un spirit ermetizant in maniera barbiana, departandu-se de colegii lui de cenaclu (si de generatie) prin viziunea ampla, cosmologica, descinsa dintr-o magie a Logosului pe care il stapaneste cu pricepere, apropiat totusi de generatia sa prin (citez din aprecierile criticului literar Eugen Simion) „spiritul ludic, ironia (in varianta witzului), intertextualitatea, deconstructia poemului. Criticul literar Nicolae Manolescu, urmarind proprietatile textului lui Ion Stratan, observa ca „inventia e fonologica si morfologica , iar „sintaxa traieste din elipse , poetul avand deci „ vocatia modificarii structurilor limbii, la nivelul nucleelor si al imenselor forte ce salasluiesc in ele.

O particularitate a poeziei sale ar fi spiritul cerebral, cultivand cognoscibilul, doritor de a reconstrui marile teme si motive ale poeziei. Criticul literar Dan Cristea observa judicios ca poezia proprie spiritului lui Ion Stratan este „cea cu valoare expresiva, atemporala, nascuta din logica interna a cuvintelor; poezie anti-mimetica, anti-realista care isi creeaza propriul ei timp supranatural, fantastic si parabolic, concluzionand ca avem in fata „un poet remarcabil al hierofaniilor cuvantului.

Poetica lui Ion Stratan este una aleatorie ca si aceea a lui Nichita Stanescu, numai ca ultimul poet ploiestean nu are coerenta vizionara a autorului elegiilor. El e un autor de poetici si mai putin de poezie; ceea ce este in tonul epocii, cu singura observatie ca Ion Stratan se disipeaza in prea multe directii, deconstruindu-se cu fiecare nou volum publicat. Lejeritatea schimbarii tonului, de la un volum Ia altul. conduce catre absenta intensitatii discursive: abia acum imi explic mai bine imposibilitatea de a-1 recepta critic. Desi l-am lecturat de mai multe ori, cu ocazia aparitiei diverselor volume, nu am constatat acea tensiune latenta care sa-mi ateste, in mod permptoriu, trairea subiectului in propria-i scriitura. De aceea, l-am suspectat totdeauna de facatura mimetica. Dupa '89, poetul se destinde si, treptat, fie si din cauza inaintarii in virsta, discursul sau se personalizeaza si incepe sa capete gravitatea virtuala care-i lipsea; ba chiar am putea spune ca scriitura se satureaza de un exces thanatic, precum in volumele Ruleta ruseasca si O zi buna pentru a muri (Pontica).

In Ruleta ruseasca (1993) se recupereaza partial tensiunea poetica, absenta in scriitura impersonala anterioara, iar subiectul poetizant agonizeaza, inclestat pe viata si pe moarte in incercarea de a accede la real (Iar noi ne mai gindim ce [inseamna? Cuvintul nimerit fata de o realitate / Sufleteasca, sau cu unele radacini / in asa numitul real. De aici am / Putea incepe distinctia real / realitate / Sigur ca Herul vazut de fiecare / Si simtit este realitatea reala si / Desigur cel mai real este entimentul), desi, cum. se poate observa din citatul oferit intre paranteze. actantul scriptural nu participa direct, nemijlocit, la jocul fatidic; ultimul vers de altfel singurul ce contine o autentica pulsiune poetica - este un imprumut intertextual prea flagrant din Nichita Stanescu. intr-adevar, in general, luj Ion Stratan ii lipseste acea incordare subiectiva in scriitura care sa-1 personalizeze de aici impresia fada a unui discurs inautentic; nu intimplator, in acest volum, si recurge (in ciclul 1866-1883) la seva pulsatila a unor versuri sau sintagme eminesciene (sau apartinind altora) pentru a-si alimenta si inteti simbioti combustia poetica proprie irelevanta. De exemplu, in textul intitulat 1883 aprilie se caligrafiaza o sumbra viziune escatologica, pornindu-se de la doua versuri din Luceafarul (Da orizont nemarginit I Singuratatii marii II si gindesc uneori cum va fi cerul / dupa ce nu vom mai fi // cum va rasari luna, cum orizontul / va deveni roz inainte de rasarit // poate la mare, intre materii / foarte lichide si foarte materiale // luminati pina la schelete, carbonizati / pe gratarele noptii ne vom gindi / ca am fost subiecti, nu obiecti vreodata), dar rezultatul intertextualizarii este notabil mai degraba in plan teoretic decit poetic, impresia la lectura fiind efectul inteligentei in primul rind si nu al trairii.

Daca in general poetii generatiei '80 construiesc un text care vizeaza coborarea in Realul real, cativa dintre acestia vad, dincolo de Real, o realitate a Verbului. De aici si aspiratia lor catre totalitate. Ion Stratan se numara printre cei din ultima orientare. Dar poetul are capacitatea de a ne contrazice oricand.

Volume de versuri:

Iesirea din apa, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1981;
Aer cu diamante, volum colectiv, Bucuresti, Editura Litera, 1982;
Cinci cantece pentru eroii civilizatori, Bucuresti, Editura Albatros, 1983
Lumina de la foc, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1990;
Lux, Bucuresti, Editura Albatros, 1992;
Ruleta ruseasca, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1993 (Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor pe anul 1993).

Jucaria a aparut in volumul Iesirea din apa, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1981.
Kant Orient-Express a aparut in volumul Iesirea din apa, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1981.
Cimitirul de masini a aparut in volumul Ruleta ruseasca, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1993.
Timp si vant a aparut in volumul Ruleta ruseasca, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1993.

REFERINTE

„La originea manierei lui Ion Stratan fiind Jocul secund, vom descoperi in Iesirea din apa un impresionism subtil, inteligent, bazat pe asocieri socante si pe alte reguli de constructie decit acelea uzuale in limba. () Ermetismul aparent implica o perfecta claritate interioara. Poeziile sint taiate in forme regulate, au muchiile cristalului. Din geometria lor secreta emana caldura, tandrete, senzualitate."
NICOLAE MANOLESCU


Citeste si:




Poeziile poetului



Biografia lui Ion Stratan pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.






Poezii despre:
Primavara Toamna Iarna Iubire Bucurie Viata
Flori Boala Singuratate Frica Scoala vezi mai multe

Politica de confidentialitate





Copyright 2019 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani