Poeziile.com - Home

  Parola? Creare album poezii
Poetii clasici ai literaturii romane Poezii frumoase pe teme Poeti membri ai clubului poetilor tineri Poeziile mele


 
Poetul zilei
Ion Stratan
(1955 - 2005)

16 Poezii

Poezia de azi

Cornul de aur al baiatului
de Mircea Ivănescu
scena de dimineata cornul sunand departat,
prin hatisurile albastrii, chemarea la vanatoare glasul

Citeste Poezie completa
 

 

 

Ghicitori
Povesti
Top 40 poeti
Top autori

 

   
Cautare avansata



































Hermes

Vezi toate poeziile poetului






I

plutesc printre arbori ca printre
nervii unei gindiri
poate ochiul meu care lumineaza
s-a oprit asupra atolului asupra
acelui recif acelei margini de vulcan
asupra acelei colonii de margean asupra acelei oaze
asupra acelui crater pe luna asupra acelei
scorburi in copacul cunoasterii care trebuie
tradus intr-o limba.
Iata fosforescente bariere
de sunet
neinventate de nisipoase cuvinte
dezbrac pielea si-o pun pe iarba in fiece por un ac cu o eticheta de care atirna o eticheta si pun plasture pe mirosul oglinzii cea tare si intreb ciudata absenta a memoriei ocupind totul pina la o descercuire de triunghiuri si o incoltire de sfere cindva

aripile de la glesna bat in pamint sub lucitoarele


ceruri ale cirtitei
asteptare inghesuita intr-alta asteptare, incidenta
a privirii de sine dupa ce ai cazut inlauntru lovindu-te
de descoperirea focului pe care o sting valurile marii
plutesc si las crengii intinse a pomului o bancnota de-o frunza

II

albeata a colii lipita de albeata
globului pe care sta ochiul meu
pata neagra a scrisului
pe acest pintec de sturion
pe aceasta petala lipsind din toate
florile care lipsesc
tacere lingind lama de cutit a clipei
fara memorie pe care merg talpile sale moi
doua degete si jumatate la doua degete si jumatate
le ridic si acum stiu
la capatul zimtat trebuie sa existe un inca
daca nu un viitor un infinit rau dupa ce
steaua a spus *'nu" si suratele sale m-au
spalat dispretuitor cu o ploaie de aur
trebuie sa fie ceva ca o blana de tigru aruncata
pe un gard cenusiu
ceva in care ne-am regasi
de n-ar trebui sa ne invatam chipul pe dinafara
si sa-l purtam pina in bratele
Salomeei.
in cui profund
fara simturi un soricel alb
si ultimul sunet ce iese din pieptul taiat e burghiu sapind temelia unui fel de casa - cuvint din care n-am inteles niciodata nimic - maison construction destinee a l'habitation humainc nome. nome. sweet home. there is no place there is no place

III

pentru ca fiecare grai are guma arabica sa intre sunet si obiect intre obiect si ceea ce acesta exprima obiect care trebuie odata stiut fata de
scaunul stind in patru labe si suportindu-ma nimic de obiectat nimic de aruncat inspre ele
atunci intelegerea flutura ca perdeaua dupa care asculta
Polonius doar o cetate tactila strabatuta de acul celor trei zeci de centimetri ce ne despart doar aceasta ingenunchere marunta care imblinzea disparat mastile prin care o privim rind pe rind
obiect care trebuie plasat odata in blestemaml spatiu pe care-l judecam in functie de binecuvintatul timp, pe care-l judecam dupa ghemul din virful osului stern care a inceput sa se subtieze, dupa locul feeric ocupat cu forta de inima si ea ocupata de o multime de goluri ocupate de o multime de goluri ocupate cu umplerea existentei sale

IV

insistenta a oglindirii de sine, dupa ce te-ai lasat deoparte, carare peste care sare o pisica de jad prevenindu-te asupra unei finalitati absconse si miorlaitoare acum cind puii din pintecul ei se pregatesc sa nu mai ajunga; doar pentru a ineca un verb logodit cu raul da-le un nume

Amina
Aeda
Aema
Anada
Area
Beuna
Beana
Bieta
Bonua
Buota
Leima
Leada
Liuta
Lomina
Luceea
Maina
Menida
Modea
Motina
Mulosa
Siuta
Sotea
Somota
Surita
Sustuna
clipeste ochiul miscarii

V

necunoscuti cromozomi
in x si y ai zeului
pe un ecran patat - iata
vederea.
Danaide umplind o
fintina pe scripeti, sarpe in
forma de opt infinituri
marunte sugind realul din
atita realitate prin pleoape
oblice in lichid colorat
- in unele seri spiritul
isi pipaie umerii fara
un cuvint, lasind adevarul liber si putregait
ca o portocala acoperita cu piele de sconcs -
ma iau si ma duc la marginea marii
cea atit de satula de continut
ma intind pe nisip si-mi pompez inima
pentru o mare traversare de sensuri
algele mov si firul de praf dintr-o
perla predica violent chietismul

acolo-ntilnesc
Trecatorul - il implor il dobor il strivesc il zdorbesc il chircesc asteptind un semn cit de mic "in lungile mantale, ca palosul la coapsa si cu crucea pe piept si afara de scarlatul tocurilor invesmintati, impanglicati si impanosati numai in aur si verde, verde si aur, asteptam ca surghiunul nostru pe pamint sa ia sfirsit.
Si plecam tustrei

pe un pod aruncat spre soare apune peste bolti din ce in ce mai uriase in gol.
Si ne topeam in purpura asfintitului."



Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Hermes pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.






Poezii despre:
Primavara Toamna Iarna Iubire Bucurie Viata
Flori Boala Singuratate Frica Scoala vezi mai multe

Politica de confidentialitate





Copyright 2019 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani