DIN ADÂNC
Mama, - nimicul - marele! Spaima de marele imi cutremura noapte de noapte gradina. Mama, tu ai fost odat mormantul meu. De ce imi e asa de teama - mama ¬ sa parasesc iar lumina?
a1933i
Crezi ca ceva ne lipseste? Adauga comentariul si incercam sa te ajutam. Esti satisfacut de calitarea acestuei poezii? Apreciem aprecierile tale.
Nume (obligatoriu): Email (obligatoriu, nu va fi publicat): Site URL (optional): Comentariile tale: (NO HTML)