Tristete metafizica

Vezi toate poeziile poetului




lui Nichifor Crainic

In porturi deschise spre taina marilor ape
am cantat cu pescarii, umbre inalte pe maluri,
visand corabii incarcate
de miracol strain.
Alaturi de lucratorii incinsi in zale canite
am ridicat poduri de otel
peste rauri albe, peste zborul pasarei curate,
peste paduri adanci,
si orice pod se arcuia
trecandu-ne parca pe un taram de legenda cu el.

Am zabovit indelung intre stanci
langa sfinti batrani ca ghicitorile tarii,
si-am asteptat sa se deschida
o fereastra de scapare
prin puternice spatii de seara.
Cu toti si cu toate
m-am zvarcolit pe drumuri, pe tarmuri,
intre masini si-n biserici.
Langa fantani fara fund
mi-am deschis ochiul cunoasterii.
M-am rugat cu muncitorii in zdrente,
am visat langa oi cu ciobanii
si-am asteptat in prapastii cu sfintii.
Acum ma aplec in lumina
si plang in tarziile ramasite
ale stelei pe care umblam.
Cu toata creatura
mi-am ridicat in vanturi ranile
si-am asteptat: oh, nici o minune nu se-mplineste.
Nu se-mplineste, nu se-mplineste!
Si totusi cu cuvinte simple ca ale noastre
s-au facut lumea, stihiile, ziua si focul.
Cu picioare ca ale noastre
Isus a umblat peste ape.

a1924i



Comentarii

Nume (obligatoriu):





Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Tristete metafizica pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.






Poezii despre:

Primavara

Toamna

Iarna

Iubire

Bucurie

Viata

Flori

Boala

Singuratate

Frica

Scoala

vezi mai multe

Politica de confidentialitate
});



Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani