Poeziile.com - Home

  Parola? Creare album poezii
Poetii clasici ai literaturii romane Poezii frumoase pe teme Poeti membri ai clubului poetilor tineri Poeziile mele


 
Poetul zilei
Ion Stratan
(1955 - 2005)

16 Poezii

Poezia de azi

Cornul de aur al baiatului
de Mircea Ivănescu
scena de dimineata — cornul sunand departat,
prin hatisurile albastrii, chemarea la vanatoare — glasul

Citeste Poezie completa
 

 

 

Ghicitori
Povesti
Top 40 poeti
Top autori

 

   
Cautare avansata



































Marin Sorescu biografie completa

Poezii Sonete






Marin Sorescu
   
  poetul Marin Sorescu  
   
Nastere: 19 februarie 1936 in comuna Bulzesti, judetul Dolj
Deces: 8 decembrie 1996

Fiu al unei familii de tarani, s-a nascut la 19 februarie 1936 in comuna Bulzesti, judetul Dolj.

Urmeaza scoala primara in comuna natala, apoi, cu intermitente, intre 1947 si 1950, este elev al Liceului „Fratii Buzesti din Craiova. in 1950 se transfera la Liceul Militar „Dimitrie Cantemir din Predeal, unde incepe sa-si dovedeasca inclinatiile literare. intre 1955 si 1960 este student al Facultatii de Filologie-Lstorie si Pedagogie a Universitatii „Alexandru loan Cuza din Lasi, mai intai la sectia de limba rusa si apoi la sectia de limba si literatura romana. in 1959 debuteaza cu poezie in revista „ Viata studenteasca.

Dupa absolvirea facultatii este repartizat ca redactor la aceasta revista, iar din 1963 se transfera ca redactor la revista „Luceafarul. Va lucra, de-a lungul timpului, si in redactia altor reviste sau in cadrul Studioului Cinematografic „Animafilm. in 1964 ii apare prima carte, o placheta de parodii care, impreuna cu volumul urmator, Poeme, aparut in anul consecutiv la E.P.L. il vor face foarte repede cunoscut in randul unor mase largi de cititori. Dealtfel, volumul de poezii din 1965 va fi distins cu Premiul pentru Poezie al Uniunii Scriitorilor, distinctie pe care Marin Sorescu o va mai primi pentru volumul I din La Lilieci (1973), pentru volumele de teatru Iona (1968), Setea muntelui de sare (1974), A treia teapa (1978).



Piesa de teatru Iona va fi distinsa si cu Premiul Academiei Romane, ca si volumul de poezie La Lilieci, II, in 1977. Poetul cunoaste o meritata consacrare in plan international, opera lui fiind masiv tradusa in multe limbi straine. in anul 19 71 i se acorda Medalia de aur pentru poezie „ Ospiti Napoli de catre respectivul oras. in acelasi an i se acorda de catre Academia de Arta din Berlin o bursa de studii. in 1978 primeste Premiul international „Le Muze de la Academia delle Muze din Florenta, iar in 1983 devine membru corespondent al Academiei Mallarme din Paris, in decembrie decernandu-i-se la Madrid Premiul international de poezie „Fernando Riello. in linia consacrarilor internationale mentionam si prestigiosul Premiu international „Gottfried von Herder, primit in 1990, an cand devine si membru al Academiei Romane.

Preocuparile sale sunt multilaterale si se concretizeaza in poezie, proza (roman), teatru, eseistica, critica literara, traduceri, literatura pentru copii; in ultimul timp, se manifesta notabil si ca realizator de pictura naiva. Este unul dintre reprezentantii cei mai marcanti ai literaturii contemporane, romanesti si universale. Pentru un timp, ocupa functia de Ministru al Culturii in cabinetul Vacaroiu. Obosit si bolnav, in 8 decembrie 1996 a plecat „sa moara putin.

Marin Sorescu face parte din generatia de aur a poeziei noastre care patrunde in literatura intre 1960 si 1965, prevestita fiind de lirica labisiana. in contextul general al epocii, marii poeti s-au constituit in voci lirice aparte, realizand o panorama atotcuprinzatoare de sfere poetice, modalitati de creatie specifice, efervescenta spirituala. Avand in vedere experienta anterioara a liricii unui Geo Dumitrescu sau Constant Tonegaru, poetul nostru nu apare neaparat ca un spirit intemeietor; el are insa darul de a demonta si a remonta textul poetic, supunandu-l perspectivei personale. Criticul literar George Calinescu intuia la foarte tanarul poet capacitatea deosebita „de a cuprinde fantasticul lucrurilor umile si latura imensa a temelor comune, ca si procedeul poetic simplu, dar care „nu este ingaduit decat talentului spontan. El gaseste un punct de vedere, care n-a trecut altuia prin minte, asaza oul ca si Columb, spargand coaja in partea sferoidala si apoi gasindu-si o stabilitate vorbeste in chipul cel mai simplu. Perspectiva insolita devine un regim normal. Ceea ce frapeaza si atrage este tocmai aceasta perspectiva noua, care ne impune, descoperind-o, o alta viziune, totul realizat intr-o dozare perfecta a ludicului cu tonul grav, a banalului cu extraordinarul. Textul se incadreaza cuminte, caci „trebuie sa ramana supus stratagemelor demonstrative, clarei intentii auctoriale (Dinu Flamand). Rotunjimea textului sorescian din aceasta perioada a creatiei sale este data si de modernitatea asezarii lui, si de pendularea lui intre extreme intarind media, si de aparenta debarasare de tropi (pe care, in realitate, poetul ii manevreaza in maniera moderna). Pe masura trecerii timpului insa, cunoscutele teme poetice imbraca o haina noua, miracolul existentei desfasurat la inceput sub zodia ludicului isi schimba accentul in volumele deplinei maturitati artistice.

Aparitia primului volum La Lilieci ne va descoperi o alta sfera poetica soresciana, oarecum neasteptata. Poate constient ca aria tematica si chiar registrul liric trebuie ferite de pericolul autopastisara, poetul ne va redescoperi in acest volum si in cele urmatoare o lume a satului in coordonatele-i fundamentale si mai ales arhetipale. E un alt Sorescu si mereu acelasi, propunandu-ne o existenta veche ce se cere conservata. Poetul foloseste la fel „punerea in scena, tonul funambulesc si grav, improvizatia ludica, dispozitia subtil narativa (Cornel Moraru), doar cuvantul coboara mai aproape de sine, adica de esente. Este tot o forma de regasire a eului poetic, deci o modalitate esentiala si general-umana de cunoastere, acceptare si traversare a existentei. Sau, cum ar spune poetul, invatam sa ne stergem pe fata cu moartea.

Volume de versuri:

Poeme, Bucuresti, E.P.L., 1965;
Moartea ceasului, Bucuresti, Editura Tineretului, 1966;
Tineretea lui Don Quijote, Bucuresti, Editura Tineretului, 1968;
Unghi, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1970;
Tusiti, Bucuresti, Editura Eminescu, 1970;
Suflete, bun la toate, Bucuresti, Editura Albatros, 1972;
Astfel, Bucuresti, Editura Junimea, 1973;
La Lilieci, 1, Bucuresti, Editura Eminescu, 1973;
Norii, Craiova, Editura Scrisul Romanesc, 1975;
Descantoteca, Craiova, Editura Scrisul Romanesc, 1976;
Sarbatori itinerante, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1978;
La Lilieci, II, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1977;
La Lilieci, III, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1980;
La Lilieci, IV, Craiova, Editura Scrisul Romanesc, 1988,
Fantani in mare. Bucuresti, Editura Eminescu. 1982;
Drumul, editie retrospectiva in colectia „Biblioteca pentru toti, Bucuresti, Editura Minerva, 1984;
Apa vie, apa moarta, Craiova, Editura Scrisul Romanesc, 1987;
Poezii alese de cenzura, Bucuresti, Editura Roza vanturilor, 1991.

Muzeul satului a aparut in volumul Poeme, Bucuresti, E.P.L., 1965.
Shakespeare a aparut in volumul Poeme, Bucuresti, E.P.L., 1965.
Trebuiau sa poarte un nume a aparut in volumul Poeme, Bucuresti, E.P.L., 1965.
Simetrie a aparut in volumul Tusiti, Bucuresti, Editura Eminescu, 1970.
Tava cu jeratec a aparut in volumul Sarbatori itinerante, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1978.
Nea Florea a aparut in volumul La Lilieci, I, Bucuresti, Editura Eminescu, 1973-
La Lilieci a aparut in volumul La Lilieci, I, Bucuresti, Editura Eminescu, 1973.

REFERINTE:

„In Descintoteca, Marin Sorescu creeaza o mitologie erotica, precum odinioara Minulescu, deosebirea constind in faptul ca poetul Romantelor pentru mai t'irziu cultiva evaziunea, exotismul, transfigurarile de tot felul (infrumusetind banalul), in vreme ce secretul lui Marin Sorescu este in afectarea familiaritatii cotidiene, in demistificare, in intoarcerea pe toate caile la banal.
NICOLAE MANOLESCU

„El nareaza ceva (de obicei o intimplare comuna) si trage pe nesimtite notatiile spre un simbol profund. Ironia protejeaza reflectia grava. Demitizanta, poezia ajunge in cele din urma sa vorbeasca intr-un chip tulburator estetic de marile teme, de la iubire la moarte. La lilieci, simplifica si mai mult limbajul poeziei, reintroduce anecdota si foloseste intens ironia pentru a reabilita niste motive socotite iremediabil compromise de poezia veche. O existenta taraneasca fabuloasa si ironica se impune, la urma.
EUGEN SIMION

„Limba din poemele lui Sorescu (Descintoteca) este una profund democratica. intreaga poezie moderna stie sa-si apropie «stilul vulgar» si, ca o politica a secolului XX, sa-1 includa in cultura. Asa se explica marea popularitate a lui Marin Sorescu.
Starea poetica preferata este una glumeata, pusa pe zimbet si ingaduinta, lucrurile mari sint luate in ris, cele mici sint luate in serios. Sensibilitatea este una a bunului simt colectiv, fara exagerari individualiste.
GEORGE ALBOIU


Citeste si:

Aprecieri critice





Referate

Poeziile poetului



Biografia lui Marin Sorescu pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.





Poezii despre:
Primavara Toamna Iarna Iubire Bucurie Viata
Flori Boala Singuratate Frica Scoala vezi mai multe

Politica de confidentialitate





Copyright 2018 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani