Poeziile.com - Home

  Parola? Creare album poezii
Poetii clasici ai literaturii romane Poezii frumoase pe teme Poeti membri ai clubului poetilor tineri Poeziile mele
 
 
Poetul zilei
Sorin Ghergut
(1942 - ?)

8 Poezii

Poezia de azi

La poarta celor care dorm
de Ion Minulescu


Citeste Poezie completa
 

 

 

Ghicitori
Povesti
Top 40 poeti
Top autori

 

   
Cautare avansata




Mihai Eminescu biografie completa

Poezii Doine Ode Sonete Teatru Cantece Balade Proza Hore






Mihai Eminescu
   
  poetul Mihai Eminescu  
   
Nastere: 15 ianuarie 1850 Botosani
Deces: 15 iunie 1889 (39 ani) Bucuresti

Mihai Eminescu (nascut ca Mihail Eminovici) a fost un poet, prozator si jurnalist roman, socotit de cititorii romani si de critica literara postuma drept cea mai importanta voce poetica din literatura romana.

Eminescu - poet specialist (locutiune oribila, cu iz mercantil al mortii) si Eminescu - poet pesimist sunt doua sabloane. Adevarul e nespus mai nuantat. A fost un poet al melancoliei si al vremelniciei (asadar al nemarginitei luciditati), ceea ce e cu totul altceva. A mai fost un poet al duiosiei si visarii si (intocmai ca Hugo si Claudel) al vifuperatiei. Si a fost un fidel cantaret al erosului, ceea ce, iarasi, e altceva. In sfarsit, e creatorul Luceafarului care ca si Faustul lui Goethe este - pastrand proportiile cantitative si nesovaind a evidentia la poetul roman puterea sintetica si capacitatea inlaturarii ispitelor delirului fantasmagoriei si abaterilor din drum - o cosmogonie, o sinteza, formidabila intuire a deplinei armonii dintre basm si gandire (dintre metafora ca mod de exprimare, ca modalitate de cunoastere, ca unealta de captare - si speculatiile spiritului si o marturisire filosofic - ontologica totala). Dar Eminescu pesimist de profesie si tanatofil imi pare pur si simplu im dublu cliseu didactic si kitsch.

Acestea toate si visul si erosul si duiosia si melancolia si indignarea si simpatia pentru vitejia simpla si cugetarea lumii tin de elanul vital (superior) si de misterul vietii, frontaliere desigur cu „lumea de dincolo, dar nu confundabile cu taina insasi a mortii din care face parte (v. Odiseea, v. Eneida, v. parabola bogatului nemilostiv si a saracului Lazar) si jindul mortilor dupa viata. Poate ca fragilitatea liniei demarcatorii dintre cele doua taramuri caracterizeaza in primul rand poezia. Si fragilitatea aceasta - neindoielnic, sfasietor, nerezolvat - la Eminescu exista si (cu discretie fosnitor) imparateste.

Un alt corolar al transmutarii poetice eminesciene a fost modificarea sensibilitatii nationale, deindata remarcata de o metoda critica pe care nu ne este ingaduit sa nu o simtim net diferita de celelalte. La el „s-au interferat ca in oglinzi tezaurul folclorului romanesc deja metafizic in sine (subl. mea) cu marile culturii straine, sustinute de formatia filosofica a poetului.
(Asa au procedat, mai tarziu, Enescu, Brancusi, Parvan, Blaga, Tuculescu, Mircea Eliade: alaturand fragezimii autohtonului celui mai necamuflat, rafinamentul culturii celei mai subtile.)

Epoca studiilor la Viena si Berlin insemneaza insa pentru inzestratul tanar asimilarea unui nou strat de cultura cu rezonanta in activitate, gandire si imaginatie. Pentru Shakespeare, pe care, in 1870, ii socoteste „geniala acvila a Nordului va scrie cativa ani mai tarziu versurile din Cartile. Faust, ca personaj modern ca sensibilitate, gandire si aspiratii umane, si alte scrieri ale lui Goethe il obsedeaza ani de zile. Byron ii este cunoscut de aproape, iar Satan, personificare a individualismului romantic, isi are locul lui in felul cum Eminescu isi exprima revolta in Demonism ori in diferite parti ale versiunilor Muresanu.
A patruns scrierile lui Schopenhauer, sorbind tot ce putea sa-i dea o privire adanca asupra desfasurarii istoriei omenirii. Si poetul nostru a simtit ce este tragic in existenta cosmosului, ca si in aceea a slabei fapturi omenesti, deopotriva supuse vampirismului timpului - viermele vremei roade in noi - dar nu l-a urmat pe filosoful german in predicarea ascezei ca mijloc de stingere a vietii. Cu elan mereu tanar a cantat iubirea si a innobilat in inalta poezie si ceea ce gandirea ii arata ca un instinct atat de van. Ne-a creat mare poezie pasionala de la acel vers unic ca naivitate „Locul aripilor albe l-as cata-n delirul meu pana la acele unice ca dezlantuire de afectiune Ca zece morti deodata durerile iubiri-si Cu-acele morti in suflet eu te iubesc, Tomiris si de la acestea pana la durerea stapanita din Oda - in metru antic si apoi la versul amar Coci azi le semeni tuturor din Pe langa plopii fara sot.


Citeste si:

Cronologie
Viata lui mihai eminescu
Viata sentimentala
Scrierile lui eminescu
Scrieri despre eminescu
Poezii dedicate lui eminescu
Aprecieri critice





Referate

Poeziile poetului



Biografia lui Mihai Eminescu pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.



loading...

Poezii despre:
Primavara Toamna Iarna Iubire Bucurie Viata
Flori Boala Singuratate Frica Scoala vezi mai multe


Copyright 2017 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani
Semnatura Mihai EminescuSemnatura Mihai Eminescu

Mormantul lui Mihai Eminsecu.
Poetul a fost inmormantat in cimitirul Bellu in data de 17 iunie 1889Mormantul lui Mihai Eminsecu. Poetul a fost inmormantat in cimitirul Bellu in data de 17 iunie 1889

Portretul lui Mihai Eminescu din 1887Portretul lui Mihai Eminescu din 1887

Manuscris Miahi Eminsecu - poezie Manuscris Miahi Eminsecu - poezie

Pagina din caietul de poezii al lui Mihai Eminescu - poezia Rugaciunea unui DacPagina din caietul de poezii al lui Mihai Eminescu - poezia Rugaciunea unui Dac



loading...