Poeziile.com - Home

  Parola? Creare album poezii
Poetii clasici ai literaturii romane Poezii frumoase pe teme Poeti membri ai clubului poetilor tineri Poeziile mele
 
 
Poetul zilei
Ion Barbu
(1895 - 1961)

74 Poezii

Poezia de azi

Painjinis
de George Topîrceanu


Citeste Poezie completa
 

 

 

Ghicitori
Povesti
Top 40 poeti
Top autori

 

   
Cautare avansata




Cronologie Mihai Eminescu

Poezii Doine Ode Sonete Teatru Cantece Balade Proza Hore
1850

Se naste, la 15 ianuarie in Botosani, Mihai, viitorul poet, al saptelea
copil al caminarului Gheorghe Eminovici si al Ralucai Jurascu.

1854

Se naste Henrieta (Harieta), sora cea mai apropiata poetului, aceea
care-l va ingriji cu devotament in timpul bolii.

1857

Impreuna cu alti patru frati ai sai, Mihai este dus de caminarul
Eminovici la Cernauti, pentru studii.

1858—1859

Urmeaza clasa a III-a la „National Hauptschule din Cernauti,
fiind clasificat al 15-lea din 72 de elevi.

1859—1860

Urmeaza clasa a IV-a, fiind al 5-lea din 82 de elevi.

1860—1861

Promoveaza clasa I la Ober-Gymnasium din Cernauti, fiind
clasificat al 1l-lea, in primul semestru, si al 32-lea, in semestrul al
doilea.

1861—1862

Urmeaza clasa a II-a.

1862—1863

Repeta clasa, iar la 16 aprilie 1863 paraseste definitiv cursurile,
dupa ce isi petrecuse vacanta de primavara la Ipotesti.
Moare Ilie, care studia medicina la scoala lui Davilla din Bucuresti.

1864

Elevul Mihai Eminovici solicita Ministerului invatamantului din Bucuresti o bursa pentru continuarea studiilor, dar e refuzat, „nefiind nici un loc vacant de bursier. Pleaca la Cernauti, unde intalneste trupa de teatru Fanny Tardini-Vladicescu. La 5 octombrie intra ca practicant la tribunalul din Botosani, iar apoi este copist.

1865

La 12/24 ianuarie moare Aron Pumnul. Cu aceasta ocazie cativa elevi pregatesc brosura Lacramioarele invataceilor gimnazisii la moartea prea-iiibitului lor profesor Aron Pumnul. A doua dintre poeziile cuprinse in brosura — La mormantul lui Aron Pumnul — este semnata: M. Eminoviciu, privatist. Revista „Familia din Pesta ii publica la 25 februarie/9 martie poezia De-as avea Cu acest prilej, directorul revistei, Iosif Vulcan, ii schimba numele in Eminescu. La 15/27 mai i se tipareste O calarire in zori. in iunie se stabileste la Blaj, cu intentia de a-si relua studiile. Mai apar in „Familia: Din strainatate, La Bucovina, Speranta, Misterele noptii si nuvela Lantul de aur, tradusa dupa scriitorul suedez Onkel Adam. intre 27-28 august este la Alba Iulia pentru a participa la adunarea ,Astrei, apoi pleaca la Sibiu si, trecand muntii, soseste in Bucuresti.

1867

Il aflam sufleur si copist in trupa lui Iorgu Caragiale, cu care face turnee la Braila, Galati, Giurgiu, Ploiesti. E pasionat de opera lui Schiller, din care traduce poezia Resignatiune. Revista „Familia ii gazduieste poeziile: Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie si La Heliade.

1868

Eminescu e angajat sufleur in trupa lui Mihail Pascaly, cu care trece prin mai multe orase din Transilvania si Banat: Brasov, Sibiu, Lugoj, Timisoara, Arad, Oravita etc. II cunoaste pe losif Vulcan; acesta ii publica in „Familia poeziile: La o artista si Amorul unei marmure. Stabilit in Bucuresti, face cunostinta cu I. L. Caragiale, caruia ii vorbeste despre daci, India antica, Nirvana si despre ideea de a se stabili in India. Pascaly il angajeaza sufleur si copist la Teatrul National,
Incepe lucrul la romanul Geniu pustiu.

1869

Infiinteaza, la 1 aprilie, impreuna cu alti tineri, cercul literar „Orientul, care are ca scop culegerea folclorului. Cu ocazia mortii fostului domnitor al Munteniei, Barbu Dimitrie Stirbei, difuzeaza intr-o foaie volanta poezia La moartea principelui Stirbei. Face un turneu cu trupa lui Pascaly la Iasi si Cernauti. „Familia ii primeste poeziile: Junii corupti si Amicului meu F.I.
In toamna, tatal il trimite la Viena unde, la 2 octombrie, se inscrie ca student extraordinar (caci nu avea bacalaureatul) la Facultatea de filosofic. il cunoaste pe Slavici. Face parte din societatea studenteasca „Romania Juna.

1870

In anul universitar 1870—1871 Eminescu intrerupe audierea cursurilor, pentru a se putea consacra pregatirii serbarii de la Putna. Frecventeaza, in schimb, asiduu biblioteca Universitatii.
Sub pseudonimul Varro, scrie in „Federatiunea din Pesta articolele:
Sa facem un congres. In unire e taria si Echilibrul.
La 15 aprilie revista „Convorbiri literare din Iasi ii publica poezia Venere si Madona, iar la 15 august — Epigonii. Iacob Negruzzi il viziteaza la Viena, propunandu-i ca dupa terminarea studiilor sa se stabileasca la Iasi.

1871

In „Convorbiri literare apar poeziile: Mortua est!, inger de paza si Noaptea Corespondeaza cu Iacob Negruzzi, recomandandu-i-l calduros pe Slavici. Este ales bibliotecar al societatii „Romania Juna (presedinte fiind loan Slavici) si participa intens la pregatirile pentru serbarea de la Putna.
In studiul sau despre Directia noua in poezia si proza romana, Titu Maiorescu il citeaza pe Eminescu imediat dupa Vasile Alecsandri, sucotindu-l „poet in toata puterea cuvantului. Proiecte literare: Proletarul (prima varianta a poeziei imparat si proletar) si Panorama desertaciunilor.

1872

Este anul in care, dupa parerea majoritatii exegetilor, o intalneste la Viena pe Veronica Miele. in semestrul de vara isi intrerupe studiile si revine la Iasi, unde ia parte la sedintele „Junimii. Citeste aici Egipetul, fragment din poemul sociogonic Memento mori, si nuvela Sarmanul Dionis. Va mai citi: inger si Demon si Floare albastra. Toate se publica in „Convorbiri literare. Cu o subventie lunara de 10 galbeni din partea „Junimii, poetul pleaca la Berlin, iar la 18 decembrie se inscrie la Universitate, ca student ordinar, urmand cursuri foarte variate: de filosofie, economie, drept etc. incepe sa cunoasca activitatea lui Steinthal si Lazarus la „Zeitschrift jur Volkerpsy-chologie .

1873

Din acest an dateaza primele versiuni la Calin si Luceafarul. Este nevoit, pentru a se intretine, sa accepte un post la Consulatul roman din Berlin. La 21 septembrie, fratele sau Iorgu Eminovici, ofiter, se sinucide si e inmormantat la Ipotesti.

1874

Titu Maiorescu ii cere poetului sa-si dea doctoratul in filosofie, pentru a putea ocupa o catedra la Universitatea din Iasi. in acest scop ii trimite si o suma de bani, mai precis 1000 de galbeni din fondurile Societatii Junimea. Eminescu se intoarce insa in tara fara sa-si fi luat doctoratul.
La 1 septembrie este numit, gratie lui Titu Maiorescu in postul de director al Bibilotccii Centrale din Iasi si depune juramantul de credinta in fata rectorului universitatii iesene, Stefan Miele. In „Convorbiri i se publica imparat si proletar.

1875

Pune ordine in biblioteca si se ingrijeste de achizitionarea unor manuscrise si tiparituri vechi romanesti. La 15 iunie Titu Maiorescu, devenit ministru al Instructiunii publice in Partidul Conservator, ii propune functia de revizor scolar pentru districtele Iasi si Vaslui. La 2 iulie preda biblioteca lui D. Petrino, poet bucovinean.
Il cunoaste pe Ion Creanga, institutor la scoala nr. 2 din Pacurari, Iasi. in „Convorbiri literare din 1 februarie apare Fat-Frumos din tei.

1876

In cadrul prelectiunilor „Junimii rosteste, la 14 martie, conferinta intitulata Influenta austriaca asupra romanilor din principate, tiparita apoi in „Convorbiri literare. intr-un raport catre minister elogiaza un manual editat, in colaborare, de Ion Creanga. Prin schimbarea guvernului, Eminescu e pus in disponibilitate din functia de revizor. D. Petrino il acuza de nereguli la Biblioteca Centrala, dar invinuirea se dovedeste nefondata.
La 15 august se stinge din viata mama poetului, Raluca Eminovici.
Participa la inmormantarea mamei, langa bisericuta familiei si se
Intoarce la Iasi dupa o saptamana de haladuieli prin locurile mirifice
ale copilariei.
Accepta postul de corector si redactor al ziarului „Curierul de Iasi.
Frecventeaza sedintele „Junimii si-i face dese vizite lui Creanga in
bojdeuca din Ticau, unde va accepta sa si locuiasca aproximativ cinci
luni (iulie-noiembrie).
„Convorbirile literare ii publica poeziile: Melancolie, Craiasa din
Povesti, Lacul, Dorinta, Calin si Strigoii.
In „Curierul de Iasi ii apar prozele: La aniversara si Cezara.

1877

Continua activitatea la „Curierul de Iasi. Accepta invitatia de a intra in redactia ziarului „Timpul si, in octombrie, vine la Bucuresti, unde se dedica cu pasiune gazetariei.

1878

Activitate intensa la „Timpul, reusind sa devina intr-un an lider de opinie si un ziarist de temut.
In „Convorbiri publica poeziile: Povestea codrului, Povestea teiului, Singuratate si Departe sunt de tine La 26 mai citeste versuri acasa la Maiorescu, prezent fiind si Vasile Alecsandri, sarbatoritul de la Montpellier pentru Ginta latina. Din insarcinarea Ministerului Cultelor si Instructiunii Publice, traduce tomul I al lucrarii Fragmente din istoria romanilor de Eudoxiu Hurmuzaki. Recenzeaza in „Timpul tomul I din Cuvente den batrani de B. P. Hasdeu.
Intre 11 si 13 noiembrie participa la Iasi, la a 15-a aniversare a,Junimii.

1879

Trimite si i se tiparesc in „Convorbiri literare poeziile: Pajul Cupidon,.., O, ramai, Pe aceeasi ulicioara, De cate ori, iubito. Rugaciunea unui dac, Atat de frageda, Afara-i toamna, Sunt ani la mijloc, Cand insusi glasul, Freamat de codru, Revedere, Despartire si Foaia vesteda.
La 6 august moare Stefan Miele. Veronica, ramasa vaduva, vine la Bucuresti si cei doi fac planuri de casatorie, irealizabile insa.

1880

Gazetaria si greutatile vietii il obosesc; se plange catre Henrieta ca e bolnav, mai ales sufleteste. Cu familia, indeosebi cu tatal, relatiile sunt incordate. Nu gaseste nici timp si nici dispozitie pentru a-l felicita pe Matei, care-l invitase la nunta. Scrie doar poezia O, mama Renunta la proiectata casatorie cu Veronica, iar aceasta, intr-o scrisoare din 6 decembrie, i se plange lui Hasdeu ca Maiorescu l-ar fi determinat pe poet sa nu-si respecte promisiunea de a o lua in casatorie.

1881

Munca extenuanta la „Timpul. Dupa propria marturisire, ii este „acru sufletul de cerneala si de condei.
Publica in „Convorbiri literare primele patru Scrisori. Scrisoarea V va fi cunoscuta in intregime abia dupa moartea poetului. Scrisoarea III a fost reprodusa, cu unele modificari, si in ziarul „Timpul din 10 mai. Revizuieste nuvela Cezura si lucreaza la desavarsirea Luceafarului. Din acest an dateaza diverse variante ale poeziei Mai am un singur dor.

1882

Continua munca de gazetarie la ziarul conservator „Timpul care, incepand cu 1 ianuarie, trece sub conducerea lui Gr. Pencescu. Recenzeaza volumul I de nuvele al lui Slavici. in tot timpul anului nu publica nici o poezie, dar citeste Luceafarul in sedintele „Junimii. Mite Kremnitz i-l traduce in nemteste. in seara de 8 octombrie poetul citeste si corecteaza, impreuna cu Maiorescu, Luceafarul.
Dupa o scurta impacare, relatiile cu Veronica se deterioreaza.

1883

In ianuarie Eminescu se interneaza temporar in spital. in absenta lui, se citeste la Maiorescu, de doua ori, Luceafarul in traducerea germana a Mitei Kremnitz. Versiunea romaneasca se tipareste in „Almanahul societatii studentesti Romania juna din Viena, cu mentiunea aprilie. Se intalneste la Bucuresti cu Iosif Vulcan, caruia ii incredinteaza pentru „Familia poeziile: S-a dus amorul. Cand amintirile. Adio, Ce e amorul, Pe langa plopii fara sot, Si daca Pentru aceste poezii primeste un modest onorariu, singurul cu care a fost rasplatit in toata activitatea lui literara.
Participa la serbarile din Iasi ocazionate de dezvelirea statuii lui Stefan cel Mare, unde i se interzice sa citeasca poezia Doina. O citeste in casa lui Iacob Negruzzi, care o va tipari apoi in „Convorbiri literare. La Bucuresti, in ziua de 23 iunie, Eminescu da semne de dezechilibru mintal, iar cateva zile mai tarziu, in 28 iunie, boala izbucneste. E internat in aceeasi zi la sanatoriul doctorului Sutu. „Convorbirile
literare din luna august reproduc Luceafarul din „Almanahul de la
Viena.
La 20 octombrie poetul e trimis de prieteni la sanatoriul Ober-Dobling
din Viena, insotit fiind de prietenul Chibici Ravneanu. La contributiile
amicilor s-a adaugat suma de 2000 lei, obtinuta din vanzarea biletelor
la Ateneu, unde Alecsandri a citit piesa Fantana Blanduziei, donand
suma in acest scop caritabil tanarului confrate.
La 21 octombrie, la Editura Socec ii apare volumul de Poesii, cu o
prefata de Titu Maiorescu. Pe langa poeziile cunoscute din reviste,
volumul cuprinde si 26 de texte inedite.

1884

La 8 ianuarie se stinge din viata, la Ipotesti, Gheorghe Eminovici, tatal poetului. In ziua de 1 ianuarie poetul e vizitat de Titu Maiorescu si de varul acestuia, C. Popazu, care-i ofera poetului primele exemplare din Poesii, editia prineeps de la Editura Socec. La 26 februarie Eminescu paraseste sanatoriul si, insotit de acelasi devotat prieten Chibici, face o calatorie in Italia, pe cheltuiala Junimistilor. intors in tara, este numit subbibliotecar al Bibliotecii Centrale din Iasi.
Participa la banchetul anual al „Junimii, in 25 octombrie, dar in noiembrie se imbolnaveste si e internat la spitalul Sf. Spiridon din Iasi. In decembrie il viziteaza Alexandru Vlahuta. „Convorbirile literare ii publica 21 din cele 26 de poezii inedite din volumul de la Socec. in februarie se tipareste poezia Doina, necuprinsa in volumul amintit, iar in revista „Familia, Din noaptea

1885

Editura Socec scoate editia a doua a volumului de poezii, fara modificari de cuprins fata de continut.
In „Convorbiri literare se publica poezia Sara pe deal.
In august, dupa un tratament la Balta Liman (Odesa), unde pleaca pe 4
august, in casa-sanatoriu a doctorului Iahimovicz, poetul se intoarce la
Iasi.

1886

Eminescu isi continua activitatea la biblioteca din lasi.
„Epoca ilustrata din 1 ianuarie difuzeaza un fragment din Scrisoarea
V cu titlul Dalila. Integral, poezia va fi cunoscuta postum, in
„Convorbiri literare din 1 februarie 1890. Almanahul unei societati
studentesti tipareste poezia Nu ma intelegi, iar „Convorbirile literare,
La steaua.
„Romania libera din 2 martie isi informeaza cititorii despre conferinta
lui Alexandru Vlahuta despre poezia lui Mihai Eminescu.
Bolnav din nou, poetul e consultat de doctorii ieseni Iuliano si Bogdan
la inceputul lui noiembrie si trimis sub paza unui sergent de la politia
orasului Iasi la Ospiciul de la Manastirea Neamt.

1887

La 2 februarie este vizitat, la Manastirea Neamt, de Ion Creanga si V.G. Mortun. Ion Creanga noteaza astfel impresiile vizitei: In 2 fevruarie, dimineata, pe la vreo 6 1/2 ceasuri am vazut un curcubeu frumos inspre rasarit, privindu-l din coridorul arhondaricului de la manastirea Neamtului, cand am fost cu V.G. Mortun sa vedem pe M. Eminescu! Era si omat de vro palma domneasca de gros in una noaptea 2 Fevruarie 1887.

La Iasi se organizeaza comitete de ajutorare, care lanseaza liste de
subscriptie publica pentru intretinerea si ingrijirea poetului.
In urma unui consult de medici la Iasi, se hotaraste trimiterea
bolnavului la Viena si Hali, unde si pleaca in ziua de 15 iulie, insotit de
Grigore Focsa.
In septembrie se afla din nou la Botosani sub ingrijirea sorei sale
Henrieta. Trupa fratilor Vladicescu da Ia Botosani un spectacol in
folosul bolnavului.
In „Convorbiri literare ii apare poezia De ce nu-mi vii, iar cateva luni
mai tarziu, Kamadeva.

1888

Poetul intentioneaza sa-si termine unele lucrari ramase in manuscris. Se propune acordarea de catre stat a unui ajutor lunar lui Eminescu. Camera voteaza, la propunerea lui Nicolae Gane, suma de 250 lei. In 23 noiembrie proiectul este adoptat si de senat. Raportori au fost Iacob Negruzzi si N. Gane. Legea se va vota abia in anul urmator. Veronica Miele vine la Botosani si il determina pe poet sa se mute la Bucuresti.
In decembrie participa la aparitia revistei „Fantana Blanduziei, editata de un grup de tineri, in care semneaza, cu initiale, doua articole. In numarul din 25 decembrie al revistei se anunta editia a treia a volumului de poezii, cu un adaos de trei poezii fata de editiile anterioare: La steaua, De ce nu-mi vii si Kamadeva.

1889

La 3 februarie este internat la spitalul „Marcuta si apoi transportat la sanatoriul „Caritas.
In noaptea de 15 iunie, la ora 3 si 10 minute, Eminescu moare in sanatoriul doctorului Sutu. inmormantarea are loc in ziua de 17 iunie la cimitirul „Bellu. La ceremonie au fost prezenti, intre altii: primul ministru Lascar Catargiu, Mihail Kogalniceanu, Teodor Rosetti, N. Mandrea, generalul G. Lahovari, Titu Maiorescu si sotia etc. Iata cum descrie Maiorescu ceremonia inmormantarii poetului intr-o scrisoare catre sora sa Emilia, aflata la Iasi: in biserica Sf. Gheorghe-Nou, cosciugul deschis al lui Eminescu era incins cu crengi de tei, in amintirea poesiilor lui parfumate cu flori de tei. Am rupt o frunza de la cosciug si pentru tine si ti-o trimit aici.
In octombrie se da la tipar editia a patra a volumului de poezii de la Socec, cu un studiu al lui T. Maiorescu, intitulat: Poetul Eminescu. Tot in acest an moare, la 14 octombrie, Henrieta, sora ce-l ingrijise cu atata devotament pe poet. Veronica Miele, retrasa, dupa moartea lui Eminescu, la Manastirea Varatec, in umbrarele padurii de argint cantata candva de poet, se stinge, la 4 august, in chilia unei maicute prietene. in ultima zi a acestui an fatidic, la 31 decembrie, trece in eternitate, in bojdeuca ticaoana si prietenul sau, Ion Creanga.

Referate

Poeziile poetului


Copyright 2017 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani
Semnatura Mihai EminescuSemnatura Mihai Eminescu

Mormantul lui Mihai Eminsecu.
Poetul a fost inmormantat in cimitirul Bellu in data de 17 iunie 1889Mormantul lui Mihai Eminsecu. Poetul a fost inmormantat in cimitirul Bellu in data de 17 iunie 1889

Portretul lui Mihai Eminescu din 1887Portretul lui Mihai Eminescu din 1887

Manuscris Miahi Eminsecu - poezie Manuscris Miahi Eminsecu - poezie

Pagina din caietul de poezii al lui Mihai Eminescu - poezia Rugaciunea unui DacPagina din caietul de poezii al lui Mihai Eminescu - poezia Rugaciunea unui Dac