Tu ma privesti cu marii ochi...
Tu ma privesti cu marii ochi, cuminte;
Te vad miscand incet a tale buze,
Soptind ca-n vis la triste, dulci cuvinte.
Urechea mea pandeste sa le-auza
— Abia-ntelese, pline de-nteles —
Cum ascultau poetii vechi de muza.
In ochii tai citeam atat eres,
Atata dulce-a patimii durere,
Ca-n suflet toata, toat-o am cules.
Vorbirea ta mi-i lamura de miere,
In ochii tai de visuri e un haos,
Si-atat amor c-auzi pan’ si-n tacere.
Frumosul chip in voluptos repaos
Patruns-au trist si dulce in cantare-mi.
Fiinta ta gandirii-mi am adaos.
Caci numai tu traiesti in cugetare-mi.
A ta-i viata mea, al tau poemul,
Cum le inspiri tu poti sa le si sfaremi.
Nu crede tu ca eu sunt cuiva èmul
Cand cantul meu se-mbraca fel de fel:
Ici in tertine suspinand, vedemu-l.
Dincolo el ofteaza in gazel,
Acelasi e, desi mereu se schimba,
De tine-i plin, de tine-mi zice el...
Alege forme dulci din orice limba:
Acuma-l vezi umbland carare dreapta,
Acum pe-a lui Firdusi cale stramba.
Dar orisicand el alta nu asteapta
Decat ca tie, suflete, sa-ti placa,
Tu sa-l aprobi cu gura inteleapta.
In mii costume astfel se imbraca,
Si ca s-atraga dulcea ta zambire
Minuni, de vrei, sarmanul o sa faca...
S-acuma-l vezi, cu-a lor ademenire
L-au dus pe-alaturi dulcile tertine,
Uitand ce-a vrut sa-ti spuie-n aste sire.
Au vrut sa-ti spuie ca e plin de tine,
Ca de-al tau farmec ritmul sau foieste,
C-a sale ganduri de zambiri sunt pline
S-astfel pe mine el ma stapaneste...
Aduna-n versuri ale mele zile
Si-n strofe le-a legat gradinareste,
In poala ta zvarlind aceste file.
Autor: Mihai Eminescu
Poezia Tu ma privesti cu marii ochi... de Mihai Eminescu
|
