Un arc de intuneric aplec atunci cind las fruntea
sa-mi cada sub culori si uneori imi pare ca-i numai
un ragaz si ca se rupe timpul imi pare alteori.
Pietrificat, auzul in romburi si ovale feriga e in stratul de grafit. Un fierastrau cu dinti de lucie
racoare se-afunda-n trunchiul lui necontenit.
Miscarea rece, sacadata
e dinainte inapoi,
cu dinti de fierastrau muscind se-arata,
reci, amintirile din noi.
Un arc de intuneric aplec citeodata
si o durere rece ma face sa-l dezdoi.
|