| ||||
|
| Poetul zilei | |||||
| |||||
| Poezia de azi | |||||
Linistit si domestic de Victor Felea Din nou vine toamna a si venit incetosate sint geamurile dimineata Iar stratul de bruma straluceste Citeste Poezie completa | |||||
| |||||
Elegia a OPTA, hiperboreana
|
|||
|
Vezi toate poeziile poetului Nichita Stanescu
|
|||
|
|
|||
| I Ea mi-a spus atunci, vazind lucrurile fixe ale alcatuirii mele: As vrea sa fugim in Hiperborea si sa te nasc viu, asemenea cerboaicei, pe zapada, in timp ce alearga si urla cu sunete lungi atirnate de stelele noptii. La frig cu noi si la gheata! imi voi dezbraca trupul si voi plonja in ape, cu sufletul neaparat, luindu-si drept limita animalele marii. Oceanul va creste, desigur, va creste pina cind fiecare molecula a lui cit un ochi de cerb va fi, sau cu mult mai mare, cit un trup de balena va fi. Voi plonja intr-o astfel de apa marita, izbindu-ma de brownienele privelisti, intr-o miscare de spor, disperata, voi face zigzaguri: lovita de mari, intunecate, reci molecule, adeptele lui Hercule. Fara putinta de-nec si fara putinta de mers si de zbor - numai zigzag, si zigzag, si zigzag, inrudindu-ma cu feriga printr-un destin de spor As vrea sa fugim in Hiperborea si sa te nasc viu, urlind, alergind, zdrobita de zimtii cerului vinetiu, pe gheata crapata in iceberguri risipite sub cer vinetiu. II Ea aprinse deodata-o lumina, de linga genunchiul ei, verticala, sub o palarie rosie virginala. Arunca linga glezna mea o carte scrisa in cuneiforme. ingeri presati ca florile se scuturau sfarimati, pe platforme. ingeri innegriti intre litere, intre pagina de deasupra si cea de jos, subtiati, fara apa in ei si racoare, cu tais fioros Ca sa ma tai cu ei de privirile care fara sa le-nvoiesc, mi-au crescut -cind, toga virila, tristetea mea aspra cu o fibula de gheata mi-o prind. La Hiperborea, acolo - ea, mi-a spus, si luindu-ne unul pe altul de ceafa cu bratul drept, cel nezburind, ne vom cufunda pe sub gheata in apa. Hiperborea, zona mortala a mai-marilor mintii, loc al nasterilor de copii de piatra, din care sculptati sunt doar sfintii. Hiperborea, alb-negru, aur-argint, revelatie, nerevelatie, tristete alergind si orbecaind. III Ea isi ridica deodata capul: deasupra ei alearga globuri albe si norii se destrama in fisii verzui. Se-arata-o sfera cu intunecimi ca muntii, pe care pasarile stind infipte-n ciocuri, cu pocnet greu de aripi, o rotesc. Desigur, idealul de zbor s-a-ndeplinit aici. Putem vedea mari berze-nfipte-n stinca miscindu-se incet. Putem vedea vulturi imensi, cu capul ingropat in pietre, batind asurzitor din aripi, si putem vedea o pasare mai mare decit toate, cu ciocul ca o osie albastra, in jurul careia se-nvirte, cu patru anotimpuri, sfera. Desigur, idealul de zbor s-a-ndeplinit aici, si-o aura verzuie prevesteste un mult mai aprig ideal. |
|||
Pune poezia Elegia a OPTA, hiperboreana pe pagina ta Adauga link pe pagina web a site-ului tau. Poezii despre:
|
|||
Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
| Mari poeti romani |