Pustiul

Vezi toate poeziile poetului



Amiaza varsa flacari prin raze aurite,
Si totul se ascunde la dogorirea lui.
Se-nchide floarea alba, albinele din zbor
Spre stupurile pline s-au indreptat grabite.

Si amorteste viata si stinsa e miscarea
Intregei firi : pe pajisti nu vezi traind nimic,
Prin lanurile-ncinse nu misca nici un spic,
Iar gureselor paseri le-a amortit cintarea.

Tacere simt si-n suflet, tacere si-amortire,
Dar fost-a cindva altfel ? ma-ntreb innegurat,
Si cercetind trecutul c-un ochi infrigurat,
Nu mai gasesc intr-insul decit netarmurire.

Pustiul meu din suflet e-adinc fara hotare,
Si ca
UO las dau vina bolnavei mele firi,
Ca n-am simtit iubire, ca n-am avut porniri,
Si n-am stiut din patimi sa-mi fauresc altare.

Dar mi-a ramas in suflet doar singura credinta
Ca port un gol in mine, adinc, rasunator,
Care cobind a moarte, ecou neiertator, imi rataceste mintea spre a-mi scurta cainta.

Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Pustiul pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.



Poezii despre:

Primavara

Toamna

Iarna

Iubire

Bucurie

Viata

Flori

Boala

Singuratate

Frica

Scoala

vezi mai multe

Politica de confidentialitate



Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani