Umbra camerilor

Vezi toate poeziile poetului



Sunt camere de-acelea ce sunt pline
De noi, si-n care sufletele noastre
Se-mprastie tacute si senine
Si deschid ca florile prin glastre,
In mijlocul tacerii lor depline.

In draperia mobilelor grele
De pulberea nostalgicelor vise,
Si-n galbenul masivelor perdele
De-a pururea usor intredeschise,
Ne risipim ca niste vechi dantele.

De-aici, al nostru suflet, cind se-aduna.
Se furiseaza pentru-ntiia oara
Prin draperii, discret, si se-mpreuna
In lenesele nopti de primavara
Cu stralucirea razelor de luna.

Apoi nimic ; putina poezie,
Inchisa-n ritmuri de epitalme,
Se-mprastie pe-a umbrei trindavie
Si cauta ca, pe minore game,
Sa prafuiasca tot ce-a fost sa fie.

Viata pregeta de-a mai strabate,
Cu framintarile-i necontenite,
Cavourile-acestea-anticipate,
In care ne-invatam pe nesimtite
Cu-a mortii vesnica banalitate.

Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Umbra camerilor pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.



Poezii despre:

Primavara

Toamna

Iarna

Iubire

Bucurie

Viata

Flori

Boala

Singuratate

Frica

Scoala

vezi mai multe

Politica de confidentialitate



Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani