Al doilea itinerar

* * *
In ur ma noastra trist raman
Marunte gari, tristeti marunte
Si inimi fluturate-n san,
Si griji cutate-n fr unte.
Un stol de fr unze-n pomii goi:
Prigori ursuze au ramas.
Uscate visuri dorm in noi,
Cum pasarile fara glas.
* * *
Cand stolurile gandurilor mele
In aripi sufar neputinta roaba,
Atunci dau dr umul visului si-n graba
Trec dincolo de luna si de stele.
Prins in mreaja norilor,
Sta canarul soarelui.
* * *
Adio! Timpul vostr u a trecut!
Si noaptea soarelui privirii obosite
E scumpa. Trecator ul nostru lut
E-nduiosat de clipele traite.
Sa plangem toti copiii nimanui?
La ce? Azi toate florile din urma,
In sufletele noastre de statui,
Cu buze de mireasma, planse, scurma.

Pacatul, biruind in zgura noastra,
Surade ingerilor blonzi, ucisi.
Zadarnic plange bolta cea albastra
Pe constiintele cu ochi inchisi